Există o categorie semnificativă numeric de alegători români care sunt cunoscuți sub numele de băsiști. De doi ani încoace termenul ăsta a fost atât de des rostit încât a ajuns să însemne efectiv ceva — o victorie a formei împotriva fondului — deși definiția băsismului diferă destul de mult în funcție de care parte a baricadei ești. Văzut din tabăra PSD, băsist este oricine se opune politicii guvernului Ponta, oricine are nemulțumiri față de personajele politice pesediste. Văzut dinspre Antena 3 și publicul ei, băsist este oricine nu face parte din audiența lor fidelă. Văzut dinspre PNL, băsist este… aici nu mai chiar așa de limpede definiția, nu?
Dar cine este băsistul real? Există o categorie de români care îl apreciază? Care sunt calitățile de om politic pe care le-ar putea vedea cineva în personajul politic Băsescu? În nici un caz manierele și comportamentul public — în privința asta Băsescu are carențe serioase. Cred că există însă destui care nu văd în aceste defecte un impediment major, fie pentru că ei înșiși sunt aidoma, fie pentru că acceptă imperfecțiunile personajului în numele unui compromis. Băsescu e totuși singurul actor politic din peisajul ultimilor 25 de ani care a vorbit deschis, direct și insistent despre corupția clasei politice și mai ales despre pedepsirea ei. Faptul că și el este suspectat de un trecut nu tocmai cușer este secundar — face parte din compromisul necesar pentru a ataca eficient corupția. Băsistul crede că, dacă vom aștepta personajul perfect imaculat care să aibă îndrituirea morală de a vorbi despre corupție, vom pierde șansa de a schimba ceva în România. Aura de justițiar dur, dornic să facă dreptate, tăind în carnea vie a clasei politice corupte este ceea ce — cred eu — creează o categorie de votanți pe care generic îi putem numi băsiști.
Într-un anume sens Băsescu ar trebui să‑i mulțumească lui Ponta pentru acest succes, căci discursul continuu despre “justiția controlată de Băsescu” n‑a făcut decât să cimenteze în mintea celor dispuși să‑l admire pe actualul președinte ideea că e un lider puternic, care face curățenie. Amintiți-vă ce procente bune au făcut pe linia asta PRM și PPDD, cu niște ani în urmă, fără să fi avut decât declarații de intenție. Promisele execuții pe stadion ale lui Vadim Tudor entuziasmau destul de mulți români. Arestările din ultimul an au arătat că se poate lupta contra coruptiei prin metode legale, iar lotul “fotbaliștilor” a încununat imaginea de justiție funcțională.
Tot ce mai rămâne de făcut este ca Băsescu să transfere acest capital de imagine către PMP. Doar că un partid nu poate fi format dintr-un singur om — exemplul Dan Diaconescu e încă proaspăt. Iar personajele care încep să populeze PMP nu mi se par aliniate cu punctele forte ale discursului băsist. Am fost convins că PMP nu va reuși mare lucru la alegerile europarlamentare. Informații mai recente spun că au crescut în sondaje de la 4% la 8%, ceea ce e surprinzător pentru un partid atât de nou. Băsismul există, se pare. Va fi PMP o surpriză pentru tabloul politic de după europarlamentare?
15:04
Eu nu‑i votez la europarlamentare.
Nu-mi place sustinerea oarba pentru Elena Udrea si atacul la Macovei.
Cred ca votez PNTcd
6:04
Nici eu nu‑s convins de acest partid. Aștept să văd ce direcție vor avea.