Zelul cu care pesediștii îl împing pe Ponta să candideze la președinție este pe zi ce trece tot mai suspect. Multă lume începe să se întrebe dacă nu cumva asta e o formă de a‑l scoate din zona executivă, trimițându‑l să se manifeste decorativ și impotent la Cotroceni. Dar înainte de a da vreun pronostic în această privință, hai să inventariem motivele pentru care mai marii partidului roșu ar vrea să‑i facă vânt lui Victor Viorel.
Un prim argument care îmi vine în minte este completa sa incompetență în materie de administrație. Oricine are o idee despre ce înseamnă management înțelege destul de bine că tot ceea ce face Ponta de când e prim ministru este să clămpăne pe la televiziuni verzi si uscate, împroșcând mai cu seamă către dușmanul cel mare, Băsescu. Treaba de administrație se face în spatele lui de către oameni care au idee cum se pot manevra pârghiile unui guvern. Însă povestea asta nu se mai poate lungi la nesfârșit, e nevoie de cineva care să țină hățurile guvernării cu o mână fermă, să aibă curajul de a împărți bugetul după interese, pe ministere și județe.
Al doilea argument este că — grijuliu probabil cu cariera sa politică, aflată la început — Ponta a cam bătut în retragere în privința marilor schimbări pe care mafia pesedistă le plănuise. Legea grațierii și amnistiei, super-imunitățile parlamentare, modificările din codul penal, botnița pusă DNA și justiției în general sunt tot atâtea exemple de slăbiciuni ale actualului premier, intolerabile din perspectiva baronilor partidului. Cei opt capi de județ care au ajuns pe mâna DNA nu sunt doar o problemă de imagine pentru partid, ci și un real pericol pentru tot angrenajul mafiot pentru că — mai devreme sau mai târziu — unul dintre arestați ar putea să devină prea guraliv în fața justiției, deconspirând lucruri care i‑ar putea trage pe toți la fund.
Al treilea argument este că Ponta are o gură spartă și proastă. Nu știe când să tacă, când să vorbească și mai ales ce atunci când e provocat. Noianul de prostii pe care le debitează a început să devină subiect de bancuri, afectând credibilitatea guvernării. Și chiar dacă intenția pesediștilor nu este aceea de a guverna bine, ci de a mulge finanțele statului în favoarea lor, e nevoie totuși de crearea unei percepții pozitive în rândul prostimii (să ne amintim de Adrian Năstase), care trebuie convinsă că guvernul lucrează și e competent. Ori exact percepția asta este pusă sub semnul îndoielii din cauza incontinenței verbale a actualului premier.
În fine, colac peste pupăză, Ponta începe să manifeste niște tendințe centrifuge, părând că încearcă să se desprindă de influența baronilor. Nu pentru a promova o politică a competenței și corectitudinii, ci pentru a‑și crea propria sferă de influență și de putere. Cât încă nu e prea târziu, cât încă alegerile se câștigă prin voința și influența baronilor locali, chestia asta trebuie stopată.
Propulsat la Cotroceni Ponta e nu doar anihilat, ci chiar util. Probabil că pesediștii de frunte gândesc că limbarița lui deja proverbială, tentația permanentă de a vorbi fără să comunice nimic este cât se poate de potrivită pentru a dialoga cu UE și ambasadele occidentale, justificând cu meșteșugite minciuni și perdele de fum faptele de corupție ale mai marilor partidului. Rămâne de văzut dacă reprezentanții țărilor occidentale vor avea vreun interes să înghită balivernele pseudo-democratice ale lui Ponta, știind că la adăpostul lor corupția înflorește, iar controlabilitatea României ca partener UE și NATO scade cu fiecare zi. Eu unul mă îndoiesc. Pentru că impresia mea e că în spatele DNA nu e Băsescu — cum se sugerează continuu — ci mai degrabă niscai interpuși ai marelui licurici.
10:05
Cum liderilor occidentali le e lene și să ia decizii, v. Ukraina, măcar să se asigure că la graniță e unul mai de Doamne-ajută, dar și ăsta e un efort, vai, cât să se mai deranjeze și ei.
Și mi‑e că vom ajunge cu Ponta pe cap. Cu ajutorul celor pe care nu‑i interesează politica (că de, ei trăiesc în copaci, nu‑i afectează) și cu ajutorul nemijlocit al ridicolului — pe numele său de scenă, Băsescu.