Cred că dacă am putea să ne detașăm puțin de societatea în care trăim, dacă am avea cumva putința de a ne goli mințile de prejudecățile și șabloanele în care trăim — indiferent care ar fi ele — am putea privi lumea din jurul nostru, măcar pentru o fracțiune de secundă cu o oarecare obiectivitate. Și mai mult ca sigur că multe chestii pe care le considerăm absolut firești ni s‑ar părea dintr‑o dată ridicole, caraghioase.
Nu zic că aș avea puterea asta de distanțare. Din când în când însă — din cauza naturii mele pricinoase — mi se mai năzare o vedenie din asta. De curând mă gândeam că există două concepte diametral opuse care încearcă să ne gestioneze respectul de sine, altminteri o parte importantă a conștiinței noastre. Căci dacă există ceva de care nu ne putem dispensa în continua noastră strădanie de a fi fericiți, atunci acel ceva este percepția pozitivă a propriului sine.
Primul concept este acela al modelului-țintă și este promovat de industria de modă, reprezentat prin imagini fotoșopate (da, știu, nu există cuvântul ăsta în dex!) ale unor persoane pline de sex-appeal, îmbrăcate cu ținute conforme cu moda momentului și accesorizate cu gadget-uri trendy. Ideea e simplă și foarte la îndemână: dacă vrei să contezi, dacă vrei să fii remarcabil(ă) trebuie să te îmbraci așa, să-ți cumperi chestiile astea. Du-te la sală, înfometează-te, slăbește, ca să încapi în țoalele astea. Fă credite de consum ca să-ți iei accesoriile la modă. Gata cu normele morale și sociale de comportament, adio nivel de educație. Ce poate fi mai simplu ca să te asiguri că meriți respectul propriu și al celorlalți?
Ei bine, chiar mai simplu de atât este modelul conceput de industria de fast-food, cel al acceptării-de-sine. Ești ok așa cum ești, nu te lua după unii și alții, simte-te bine în pielea ta. Da, ești XXXL, dar e în regulă, așa ești tu, nu țoalele te definesc. Ai o singură viață, bucură-te de ea și lasă la o parte prejudecățile astea despre siluetă și modă. Dă‑i dracu’ de slăbănogi, mai ia un burger! Cu cartofi prăjiți.
Și mă gândesc: dacă ar veni un extraterestru și s‑ar uita din spațiu la noi ar zice probabil că suntem nițel cam proști. Jumătate se înfometează ca să încapă în niște boarfe, iar cealaltă jumătate bagă în ei toate mizeriile ca într‑o groapă de gunoi. Apoi ar observa că există totuși și niște oameni inteligenți: unii care vând pastile de slăbit pentru unii și hepatoprotectoare pentru ceilalți.
Lasă un comentariu