Stu­pize­nia nu­mită #uni­ți­sal­văm a eșuat în în­cer­ca­rea ei de a pro­duce un bo­icot elec­to­ral. Asta mă bu­cură. Pen­tru că ge­nul ăsta de abor­dări pse­udo-in­te­lec­tu­ale, cu iz de hip­s­te­rism post-so­ci­a­list și neo-ma­r­xist nu ne pot duce de­cât într‑o con­fu­zie și mai adâncă, toc­mai po­tri­vită pen­tru în­flo­ri­rea co­rup­ției și a proas­tei guvernări.

To­tuși se poate spune că ab­sen­te­is­mul a fost la loc de cin­ste. Pen­tru că și-au vă­zut atins obiec­ti­vul — un nu­măr re­dus de vo­tanți  la ale­ge­rile eu­ro­par­la­men­tare — adep­ții ini­ția­ti­vei #uni­ți­sal­văm ar tre­bui să zică bo­gda­proste și să ne de­mon­streze cum că prin ab­sen­te­ism se pune pre­siune pe clasa po­li­tică. Dacă ne luăm după te­o­ria lor, ro­mâ­nii au trans­mis po­li­ti­cie­ni­lor un sem­nal pu­ter­nic că nu se simt re­pre­zen­tați, că prin­ci­pi­ile după care se gu­ver­nează sunt ero­nate, că nu mai ac­ceptă co­rup­ția și min­ciuna ge­ne­ra­li­zate. Deci ce ur­mează sti­mați goji, ro­go­zeni și voi, cei­lalți che­gu­e­va­riști post-mo­derni? Stăm toți în cur pe iarbă, o ar­dem hi­ppie și aș­tep­tăm ca po­li­ti­cie­nii să se că­i­ască și să se schimbe?

Se tot in­sistă în acest cerc pe ideea că în­fi­in­ța­rea unui nou par­tid ar tre­bui sim­pli­fi­cată. Că acum e ne­voie de un nu­măr ri­di­col de mare de ade­renți pen­tru a‑l pu­tea în­scrie și din ca­uza asta nu apar forțe po­li­tice va­lide, care să ne me­rite vo­tul. Re­cu­nosc că nu e sim­plu să faci un par­tid. Dar — mă în­treb — ar tre­bui să fie? La în­ce­pu­tul ani­lor ’90 re­gula era că se poate în­fi­ința un par­tid cu 250 de sem­nă­turi (dacă bine îmi amin­tesc). Și apă­ru­seră pu­z­de­rie de par­tide, cu de­nu­miri care mai de care mai ciu­date pre­cum Sanc­tu­a­rul Me­ri­tu­lui, Re­naș­te­rea Gă­iești­u­lui și Par­ti­dul To­tul pen­tru Țară, toate be­ne­fi­ci­ind de spri­ji­nul sta­tu­lui pen­tru că, deh!, așa e de­mo­cra­tic. Se dă­deau se­dii de par­tid, scu­tiri de taxe, timp de an­tenă, toate trans­for­ma­bile în surse de ve­ni­turi ili­cite. Cine avea mai multe nea­muri, cu cus­cre, cu­mă­tri și ve­riș­cani, o pu­nea de-un par­tid și-și ce­rea drep­tu­rile de­mo­cra­tice — la asta vrem să ne întoarcem?

Ro­mâ­nii nu se duc la vot pen­tru că nu cred că vo­tul lor face di­fe­rența, nici­de­cum pen­tru că ar vrea să pro­tes­teze prin asta. Și, pa­ra­do­xal, au drep­tate: vo­tul lor nu con­tează. Sau mai bine zis, doar vo­tul nu schimbă ni­mic. Așa că post-ma­r­xiș­tii ăș­tia ar fi mult mai utili dacă ar în­cepe să ex­plice tu­tu­ror că a fi ce­tă­țean nu se re­zumă la a vota. Pen­tru că după ce vo­tezi tre­buie să ur­mă­rești cu aten­ție că se și în­tâm­plă ceea ce s‑a pro­mis și sanc­țio­nezi fără ezi­tare de­ra­pa­jele și in­con­sis­ten­țele. Doar așa contezi.

Alt­min­teri ne pu­tem toți în­scrie în miș­ca­rea #uni­ți­bla­bla­bla și‑o s‑o ar­dem toți so­ci­a­list: noi ne fa­cem că vo­tăm, ei se fac că guvernează.


Comentează pe Facebook...


Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

  1. David Dragos

    Pe cu­vânt dacă în­țe­leg lo­gica asta cu ab­sen­te­is­mul. Mai pri­e­teni una e când știi ca te-au vo­tat 2 per­soane din 100 alta când te vo­tează 50 si le dai teapa. Sin­gu­rii Avan­ta­jați de ab­sen­te­ism sunt PSD al că­ror vot nu se ba­zează pe con­vin­gere si li se rupe dacă as­tia fac ceva sau nu. O punga de mă­lai vo­tează pen­tru 5 cor­po­ra­tisti cu staif, hip­s­teri sau cum dracu se numesc.


Abonează-te...

Trimite-mi articolele noi la: 

Am înțeles termenii și condițiile în care sunt utilizate datele mele.