Europa Nostra, portalul organizațiilor care se ocupă de patrimoniul cultural european, a publicat recent lista celor mai periclitate șapte obiective culturale. Între ele se găsesc și 60 de biserici de lemn din Oltenia și Transilvania, construite în secolul al XVIII-lea și al XIX-lea, a căror stare de întreținere este deplorabilă. Comunitățile locale au făcut eforturi de a le întreține — spune portalul — dar nevoile reale ale clădirilor de lemn necesită un program de conservare mult mai laborios.
Nefiind un bisericos, vă veți întreba de ce aduc vorba despre subiectul ăsta. Nu e ca și cum am duce lipsă de biserici în România. Așa e. Cred însă că foarte multe din bisericile vechi sunt printre puținele urme ale istoriei noastre și poate ar trebui să le acordăm atenția pe care o merită din această perspectivă. Adică, uitați-vă în jurul vostru și spuneți-mi dacă în afară de Muzeul Satului, câteva cule oltenești și vreo câteva conace boierești risipite ici-colo, mai avem vreo urmă a trecutului nostru ca popor. Transilvania are un patrimoniu mai bogat — e adevărat — dar e format mai cu seamă din castele ale grofilor maghiari sau case și biserici săsești (care trebuie prețuite și păstrate și ele, firește). Avem prea puține urme ale istoriei românilor. Și tocmai pentru că ar trebui să ne păstrăm un fir al trecerii noastre prin istorie, ca să nu ne uităm rădăcinile, biserici precum cele menționate de Europa Nostra trebuie conservate.
Întrebarea pe care mi‑o pun este de ce nu face asta BOR. Are toate motivele să se implice — lăcașurile religioase îi aparțin. Au fonduri destule, devreme ce își permit să ridice biserici noi într-un ritm mai alert decât construiește statul român școli și spitale. Răspunsul e cât se poate de simplu: nu rentează. Pentru că bisericile se află în comunități mici, iar costul conservării e destul de mare, rata de recuperare a investiției prin cutia milei, prin acatiste și taxele de nunți, botezuri și înmormântări e foarte dezavantajoasă. Mai bine faci o biserică nouă între blocuri, unde e multă lume și scoți banii înzecit.
Pentru că ortodoxia e și ea sub vremuri, precum întreaga țară. Pe vremea comunismului popii l‑au binecuvântat pe Ceaușescu și ocazional au mai ciripit pe la securitate, că așa făcea toată lumea. Acum, în capitalism, ce e mai firesc decât să cântărească lucrurile după profitabilitatea lor?
Lasă un comentariu