În anii dinainte de ’89, printre multele motive de nemulțumire ale bucureștenilor față de Ceaușescu, unul dintre cele mai importante era faptul că le mutila orașul. Capitala a fost probabil primul exercițiu de urbanism nord-coreean al dictatorului comunist. pare-se impresionat de alinierile perfecte de clădire anoste pe care le văzuse în ’71, în timpul vizitei la Phenian. După București au urmat și alte orașe, apoi chiar și sate ale României transformate cu forța în absurde colecții de blocuri-cutie-de-chibrit.
Clădiri istorice au fost demolate în avântul transformator al epocii ceaușiste. Case ale unor simpli cetățeni, care defineau specificitatea mahalalelor bucureștene, au fost rase de pe fața pământului pentru a construi cartierele-dormitor pentru care azi facem credite serioase ca să ne înghesuim unii într-alții. Oamenii erau nemulțumiți, dar prea lași ca să se solidarizeze împotriva sistemului. Chipul orașului se schimba din micul Paris în noul Phenian.
Azi lucrurile astea nu s‑au schimbat. Clădirile vechi ale Bucureștiului sunt în continuare distruse, dar nu de stat, ci de proprietarii intrați în posesie prin retrocedare care așteaptă prăbușirea lor pentru a comercializa terenul. Pe care teren se va construi un turn de sticlă și oțel ce va sta foarte probabil gol. Sau se va construi un minunat bloc cu apartamente moderne și prețuri care ies prin tavan. Nimeni nu mai protestează, acum e bine. Demolăm istoria în mod democratic. Vechiul Phenian se transformă în kitsch-ul urbanistic.
Retrocedate şi abandonate: peste 400 de clădiri istorice sunt lăsate în paragină în Bucureşti http://t.co/QScltU4gpR
— Digi24HD (@Digi24_HD) June 24, 2014
Lasă un comentariu