Mi­cro­bu­zul unei cu­nos­cute firme IT din Bu­cu­rești este în­fru­mu­se­țat la ex­te­rior cu ca­ri­ca­tu­rile re­la­tiv sim­pa­tice ale unor ce­le­bri­tăți. Pe una din la­turi stau îm­pre­ună Isaac New­ton, Al­bert Ein­stein, Steve Jobs, Bill Ga­tes și Mark Zu­c­ker­berg, iar de­de­subt se află nu­mele fir­mei ur­mat de ex­pre­sia “cum la­ude” — când am vă­zut prima oară mi­cro­bu­zul am avut sen­ti­men­tul unei in­ex­pli­ca­bile frac­turi lo­gice, im­pre­sia aceea când re­a­li­zezi că ceva nu e în re­gulă, dar nu știi să spui exact ce.

În­tâm­pla­rea face să mă in­ter­sec­tez ade­sea di­mi­neața cu acest ve­hi­col, așa că ne­du­me­ri­rea mea este ali­men­tată con­ti­nuu. Ce vrea să sem­ni­fice ală­tu­ra­rea aces­tor per­so­naje și de ce sunt aso­ci­ate nu­me­lui fir­mei? Ca de obi­cei, când nu gă­sesc un răs­puns con­ve­na­bil, scriu. Poate așa în­țe­leg și eu, ex­pli­când al­tora frac­tura mea logică.

New­ton și Ein­stein fac parte dintr‑o ca­te­go­rie aparte pen­tru mine, aceea a oa­me­ni­lor a că­ror tre­cere pe pământ a con­tat enorm pen­tru în­treaga uma­ni­tate. Fi­e­care din­tre ei la vre­mea sa a re­vo­lu­tio­nat ști­ința prin ge­niul lor, prin stră­da­nia pe care au pus‑o la baza in­te­li­gen­ței ie­șite din co­mun. Până aici toate‑s clare.

Dom­nul Bill Ga­tes… hmmm, cum să spun asta în mod ele­gant? e un șar­la­tan in­te­li­gent. S‑a prins îna­in­tea al­tora că in­dus­tria com­pu­te­re­lor per­so­nale va avea un suc­ces re­mar­ca­bil, a șter­pe­lit ele­gant co­dul sis­te­mu­lui de ope­rare la care firma sa lu­cra pen­tru IBM și l‑a co­mer­ci­a­li­zat în nume pro­priu, stâr­nind pe la în­ce­pu­tul ani­lor ’80 un scan­dal ju­ri­dic. Din care a re­u­șit să iasă vic­to­rios (unii zic că a avut avo­cați mai buni) și de aici a în­ce­put epo­peea Mi­cro­soft. Cu ce s‑a ales ome­ni­rea din asta? Cu ni­mic aș spune. Dim­po­trivă. Sis­teme de ope­rare DOS exis­tau ori­cum, iar în­tre cele gra­fice Win­dows e cel mai prost ca­li­ta­tiv (deși a co­piat en-gros sti­lul al­tora, pre­cum Mac OSX, ceea ce a mai ge­ne­rat o tură de pro­cese), dar s‑a im­pus în piață prin me­tode co­mer­ci­ale agre­sive. Unde ar fi fost sis­te­mele de ope­rare azi dacă ar fi fost pro­mo­vat Unix, Li­nux, OS/2, Mac OSX?

Dom­nul Steve Jobs a fost un in­di­vid cu o să­nă­tate min­tală foarte con­tro­ver­sată, fie‑i ță­râna ușoară. Unii — că­rora în­clin să le dau drep­tate — spun că nu era în­treg la cap, că era ti­ra­nic și su­fe­rea de niște ob­se­sii com­pul­sive care îl fă­ceau im­po­si­bil de su­por­tat. Cre­a­ti­vi­ta­tea sa s‑a re­zu­mat la look and feel, nici­de­cum la teh­no­lo­gia pro­priu-zisă, iar eu unul cred că a avut doar in­tu­i­ția per­fectă a sno­bis­mu­lui con­tem­po­ran și a creat in­stru­men­tele per­fecte pen­tru el: scumpe, fi­țoase, qu­asi-ex­clu­si­viste. Ce a avut de câști­gat ome­ni­rea din asta? Nu mare brânză, pro­ba­bil că ar fi exis­tat alt de­sig­ner care ar fi dat alt as­pect pro­du­se­lor… pagubă‑n ciuperci!

În fine Mark Zu­c­ker­berg este și el tot din ca­te­go­ria asta de vi­zio­nari co­mer­ci­ali, dub­lat de ca­li­ta­tea de fin ob­ser­va­tor al so­ci­e­tă­ții. N‑a in­ven­tat ni­mic re­mar­ca­bil, dar a pri­ce­put că există o imensă ape­tență a omu­lui mo­dern pen­tru ni­mic, în sen­sul cel mai pro­priu al cu­vân­tu­lui. Oa­me­ni­lor le place să vor­bească des­pre ni­mic, să-și tri­mită unii al­tora ni­mi­curi, să ci­tească des­pre ni­mic și mai ales să se uite la ni­mic. De aia a in­ven­tat Fa­ce­book, un soi de Groapa Ma­ri­a­ne­lor a ni­mi­cu­lui ome­nesc, unde se scurg în jos pe un ima­gi­nar fir ver­ti­cal toate pros­ti­ile pu­bli­cate, fi­ind apoi ra­pid în­ghi­țite de hăul fără fund al ui­tă­rii. Re­dun­danța e pre­me­di­tată, su­per­fi­ci­a­li­ta­tea e în­cu­ra­jată. Dar e un mare suc­ces co­mer­cial și, dacă nu ești acolo, aproape că nu exiști. Cu ce s‑a ales ome­ni­rea din asta? Cu obiș­nu­ința tot mai larg răs­pân­dită de a se lăsa ab­sor­bită de acest con­ti­nuu flux de ni­mi­curi care curg în jo­sul pa­gi­nii, pre­cum res­tu­rile cad pe ghena de gu­noi a unui bloc cu multe etaje.

Gata, m‑am lă­mu­rit. De aia nu pri­cep ce ca­ută New­ton și Ein­stein lângă cei trei ne­gus­tori de piei de cloșcă.


Comentează pe Facebook...


Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.


Abonează-te...

Trimite-mi articolele noi la: 

Am înțeles termenii și condițiile în care sunt utilizate datele mele.