Viața ca o corida

Încerc să înțe­leg ce vor să obțină ucrai­nie­nii în teri­to­ri­ile sepa­ra­tiste prin lupta asta de gue­rilă pe care o duc zi de zi și măr­tu­ri­sesc că nu pri­cep. Mi‐e foarte clar fap­tul că nu se poate să cedeze pasivi o parte a teri­to­ri­u­lui țării, dar nici per­spec­ti­vele unei even­tu­ale vic­to­rii asu­pra sepa­ra­tiș­ti­lor nu mi‐s prea lim­pezi. Ce se va întâm­pla a doua zi după ce vor învinge? Pen­tru că nu va dis­pare ca prin far­mec dorința de sepa­rare a majo­ri­tă­ții ruse.

Fac un salt geo­gra­fic de câteva mii de kilo­me­tri până în Israel. Fâșia Gaza este tocată mărunt de o armată incom­pa­ra­bil mai dotată și mai antre­nată, numă­rul mor­ți­lor crește cu fie­care zi, solu­ți­ile sunt doar tem­po­rare, armis­ti­ții de câteva cea­suri ca să‐și îngroape mor­ții și să res­pire câteva clipe în pace. Civi­lii mor pen­tru că în casele lor sunt depo­zi­tate arme și muni­ții. Unii vor să ajute în felul ăsta lupta împo­triva evre­i­lor. Cei­lalți nu pot refuza sto­ca­rea lor în pro­pria locu­ință pen­tru că lup­tă­to­rii Hamas i‐ar con­si­dera tră­dă­tori și i‐ar exe­cuta fără ezi­tare – cel puțin așa rela­tează presa. Pen­tru arabi fun­damen­ta­lis­mul extre­mist nu este opțio­nal. Undeva, în orașe din înde­păr­tate țări în care e pace și liniște, alți oameni își umplu rezer­voa­rele cu com­bus­ti­bil, plă­tind ast­fel banii cu care ara­bii vor cum­păra alte arme, alte muni­ții.

De par­tea cea­laltă evreii sunt nemi­loși. Lun­gii ani de răz­boi i‐au trans­for­mat în cinici spec­ta­tori ai măce­lu­ri­lor, adu­nați pe coli­nele deșer­tu­lui ca să admire efi­ciența arme­lor ame­ri­cane. Au uitat că fie­care rachetă curmă vieți, fie­care glonț sfâșie carne. Dure­rea nu se poate vedea de la dis­tanță.

Care e solu­ția pen­tru Israel și Pales­tina? Evreii con­si­deră că pămân­tu­rile le apar­țin de drept și chiar de n‐ar fi așa tot n‐ar avea unde să se ducă. Pales­ti­nie­nii nu acceptă nimic mai puțin decât ple­ca­rea defi­ni­tivă a evre­i­lor. Un șah etern între două popoare cărora nu le‐a rămas decât opțiu­nea unei per­ma­nente coride, sân­ge­roasă și inu­tilă, trans­for­mată într‐un con­ti­nuu spec­ta­col. Tau­rul arab sân­ge­rează de moarte dar nu se predă și‐și mai rănește cu coar­nele opo­nen­tul, mata­do­rul evreu mai înfige din când în când câte o suliță în coas­tele sale. Lumea pri­vește.

Mă întorc în Ucraina și mă întreb din nou: ce va urma după o even­tu­ală vic­to­rie a for­țe­lor guver­na­men­tale? O altă Fâșie Gaza? Încă o coridă?


Citește...


Evaluează...

Mulțumesc! Spune și altora despre articol.
 
Spune-mi, te rog, cum ți s-a părut articolul?
  • Interesant
  • Original
  • Amuzant
  • Plictisitor
  • Trist
  • Enervant

Comentează pe Facebook...


Comentează pe blog...

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.


  1. Anonymous

    Chiar te intrebi sau glu­mesti? Eu cred ca se intam­pla ceea ce tre­buie sa se intam­ple. Asta‐i lumea pe care au construit‐o oame­nii. Ura, extre­mism, inte­rese comer­ci­ale mes­chine (ame­ri­ca­nii ar spune geos­tra­te­gice).


Abonează-te...

Trimite-mi articolele noi la: 

Am înțeles termenii și condițiile în care sunt utilizate datele mele.

Meniu