Despre traseism

Su­biec­tul zi­lei este tra­se­is­mul po­li­tic. Dom­nul Ponta vrea să‑l scoată pen­tru 45 de zile de sub stig­ma­tul mo­ral și să‑l trans­forme într-un act de ne­ce­sară jus­ti­ție. Lo­gica e sim­plă: pri­ma­rul îm­pi­lat de con­du­ce­rea par­ti­du­lui de opo­zi­ție din par­tea că­ruia a can­di­dat vrea să se eli­be­reze de sub ju­gul te­ro­rii și să fie li­ber să sub­scrie acolo unde curge lapte și mi­ere, adică în PSD.

Pri­vind pro­blema din per­spec­tiva unui pri­mar, as­pec­tele mo­rale de­vin des­tul de tul­buri. Căci, în fond, ce își do­rește un pri­mar? Te­o­re­tic, să arate obș­tei că me­rită fo­to­liul pe care l‑a pri­mit prin vot. Prac­tic, să bi­ne­me­rite de la func­ția pe care o are în sen­sul cel mai ma­te­rial cu pu­tință. Dacă le îm­bină pe amân­două e, te­o­re­tic și prac­tic, ge­nial. Mai con­tează în vreun fel par­ti­dul pe care îl re­pre­zintă? Nu e bi­nele obș­tei un pre­text ex­ce­lent ca să sus­ții că tra­se­is­mul e justificat?

Ca să de­mon­strezi con­ce­tă­țe­ni­lor tăi că faci ceva pen­tru ei și ca să furi în fo­los per­so­nal ai ne­voie de fon­duri. Adică de un bu­get lo­cal. Ori ăsta nu vine de la par­tid, ci de la pu­tere. Deci nu e ni­mic mai fi­resc de­cât să ur­mezi pu­te­rea mai ales că nu ți se cere mare lu­cru: să o ajuți să rămână în frun­tea bu­ca­te­lor când vine vre­mea ale­ge­ri­lor. Din nou mo­ra­li­ta­tea tro­cu­lui este dis­cu­ta­bilă: dacă nu faci ser­vi­ci­ile as­tea pen­tru cei de la pu­tere, nu le-ai fi fă­cut ori­cum pen­tru par­ti­dul pe care îl reprezentai?

Tra­se­is­mul nu e doar o cu­tumă po­li­tică. E prac­ti­cat și în viața “ci­vilă” de că­tre mulți din­tre con­ce­tă­țe­nii noș­tri, mai ales de că­tre cei ti­neri. Ca­ută un job, ob­țin un sa­la­riu și o po­zi­ție și apoi în­cep să vâ­neze ur­mă­toa­rea oport­u­ni­tate. N‑are im­por­tanță dacă au sau nu com­pe­tențe, dacă au acu­mu­lat sau nu ex­pe­riența ne­ce­sară, prin­ci­piul e sim­plu: te sui în pri­mul tren care merge mai re­pede. Că­tre ce? Că­tre mai mulți bani, ma­șină de ser­vi­ciu, funcție.

Nu e doar vina lor. Pă­rin­ții i‑au tri­mis la fa­cul­tate ca să do­bân­dească o di­plomă care nu face nici doi bani și pe care nici ei nu pun nici un preț. E doar poarta de ac­ces spre tra­se­is­mul pro­fe­sio­nal. Nu com­pe­tența e cea care te îm­pinge îna­inte, ci abi­li­ta­tea de a te “vinde” bine la in­ter­viuri. Tot pă­rin­ții dau apoi aca­tiste la bi­se­rică pen­tru re­u­șita co­pi­i­lor lor. Ce își do­resc pen­tru ei? Sa­la­riu mare, ma­șină de ser­vi­ciu, func­ție. Să se re­a­li­zeze, cum se spune. Ob­ser­vați forma re­fle­xivă a ex­pre­siei: să SE re­a­li­zeze în loc de să re­a­li­zeze CEVA.

Nici is­to­ric vor­bind nu am dat do­vadă de prea multă con­sis­tență. Ba am fost cu tur­cii, ba cu ru­șii, ba cu po­lo­ne­zii. Am în­ce­put un răz­boi mondial ală­turi de unii și l‑am ter­mi­nat ală­turi de cei­lalți, ăia care au în­vins. Ba chiar ne fa­cem un ti­tlu de glo­rie din asta. Co­loana ver­te­brală ro­mâ­nească e cel mai pro­ba­bil fă­cută din cauciuc.

Așa­dar tra­se­is­mul po­li­tic e greu de com­bă­tut atâta timp căt avem un mi­lion de pre­texte gata pre­gă­tite pen­tru a scuza acest com­por­ta­ment. Avem ge­ne­tic con­stru­ite două mâini pen­tru luat și nici una pen­tru dat. Deci, dom­nule Ponta, dați‑i îna­inte! Aveți apro­ba­rea ta­cită a ma­jo­ri­tă­ții românilor.

---

Comentează pe Facebook...

---

---

Abonează-te...

Trimite-mi articolele noi la: 

Am înțeles termenii și condițiile în care sunt utilizate datele mele.

Leave this field empty if you're human: