Jus­ti­ția se ex­tinde. A ajuns și in IT. Și, slavă Dom­nu­lui, au ce in­ves­tiga. Po­veș­tile tul­buri ale achi­zi­ți­i­lor pu­blice de ser­vi­cii in­for­ma­tice ar în­că­pea cu greu în zece vo­lume ale unei cărți. Ori­cine a lu­crat în firme de IT ce au par­ti­ci­pat la li­ci­ta­ți­ile pu­blice știe foarte bine cum se scriu ca­ie­tele de sar­cini, cum se in­tro­duc chi­chițe atent ela­bo­rate ca să câștige li­ci­ta­ția doar cine tre­buie, cum se “ung” ro­tițele sis­te­mu­lui pu­blic pen­tru ca im­ple­men­tă­rile să meargă bine și plă­țile să se facă la timp. Și toți cei care au tre­cut prin ast­fel de firme știu cine erau și încă sunt ma­rii ju­că­tori ai ser­vi­ci­i­lor IT pen­tru do­me­niul public.

Poate veți crede că doar an­tre­pre­no­rii ro­mâni sunt în stare de mă­gă­rii. V‑ați în­șela. Com­pa­nii mul­ti­na­țio­nale pro­du­că­toare de software și har­dware, con­duse de ma­na­geri ro­mâni, se pre­tează la me­tode ma­fi­ote de im­pli­care în achi­zi­ți­ile pu­blice de IT, ade­sea cu bi­ne­cu­vân­ta­rea ma­na­ge­men­tu­lui regional/european care e in­te­re­sat de ci­frele de vân­zări pe baza că­rora ei în­șiși pri­mesc bo­nu­suri grase. E o schemă sim­plă, o bu­clă de dis­tri­bu­ire a ba­ni­lor pu­blici în bu­zu­na­rele “bă­ie­ți­lor deș­tepți” din IT. Ma­na­ge­rii pro­du­că­to­ri­lor software și har­dware amor­sează sis­te­mul, plă­tind șpăgi că­tre de­ci­den­ții din ad­mi­nis­tra­ția pu­blică — de obi­cei per­so­naje po­li­tice — ca să se ada­uge în ca­ie­tul de sar­cini niște ce­rințe sub­tile pe care doar pro­du­sele lor le pot în­de­plini. Pen­tru că ei nu par­ti­cipă la li­ci­ta­ție, sunt în afara ori­că­ror bă­nu­ieli. Apoi tot ei sta­bi­lesc prin di­sco­un­turi cine va câștiga li­ci­ta­ția și se asi­gură că-și vor re­cu­pera in­ves­ti­ția ini­țială. Me­ca­nis­mul e sim­plu: pen­tru că mai bine de ju­mă­tate din va­loa­rea achi­zi­ției pu­blice e re­pre­zen­tată de li­cen­țele software și har­dware-ul afe­rent, orice firmă pres­ta­toare care par­ti­cipă la li­ci­ta­ție va de­pinde aproape to­tal de di­sco­un­tu­rile pe care le pri­mește de la pro­du­că­to­rii de software și har­dware ca să poată face o ofertă fi­nan­ci­ară com­pe­ti­tivă. Func­țio­na­rii de stat șpă­gu­iți asi­gură de­ru­la­rea fără pro­bleme a con­trac­te­lor și efec­tu­a­rea plă­ți­lor că­tre fir­mele pres­ta­toare. Pres­ta­to­rii re­țin o parte din pro­fit și plă­tesc șpaga că­tre ma­na­ge­rii fir­me­lor pro­du­că­toare care i‑au aju­tat să câștige con­trac­tele. Bu­cla e ast­fel în­chisă, toți par­ti­ci­pan­ții și-au luat partea.

Încă nu s‑a in­trat în pro­fun­zi­mea aces­tor porcă­rii. Deo­cam­dată pro­cu­ro­rii au zgâriat la su­pra­față și au dat de pros­ti­ile ca­tas­tro­fale ale Iri­nei So­col, pre­șe­din­tele Si­veco, cea care spu­nea cu doar un an în urmă că “pen­tru a avea suc­ces ca ma­na­ger tre­buie să îţi placă ex­trem de mult ceea ce faci, să ai o bună in­tui­ţie a oport­u­ni­tă­ţi­lor, o eva­lu­are re­a­listă a ris­cu­ri­lor, ca­pa­ci­ta­tea de a fi un exem­plu pen­tru echipă, ca­pa­ci­ta­tea de a in­su­fla ce­lor din jur do­rinţa pro­prie de a per­forma, o vi­ziune cu­ra­joasă, în­cre­de­rea în re­u­şită, im­pli­ca­rea to­tală”. De plă­cut se pare că i‑a plă­cut un pic prea mult ceea ce fă­cea și s‑a lă­sat fu­rată de mi­ra­jul oport­u­ni­tă­ți­lor de afa­ceri cu rro­mii anal­fa­beți din Sin­tești de la care s‑a apu­cat să cum­pere ser­vi­cii in­for­ma­tice, dar n‑a eva­luat re­a­list ris­cu­rile și a ajuns pe mâna pro­cu­ro­ri­lor. Cum a fost po­si­bilă o ase­me­nea pros­tie nu știu pre­cis, dar bă­nu­iesc că vi­ziu­nea cu­ra­joasă a de­ve­nit de‑a drep­tul tu­pe­i­stă, iar în­cre­de­rea în re­u­șită a fost un pic prea mare. Un lu­cru to­tuși pu­tem fi de acord: im­pli­ca­rea doam­nei So­col a fost totală.

Dar ade­vă­ra­tele mi­ze­rii ar ieși la su­pra­față atunci când s‑ar în­cepe in­ves­ti­ga­ții asu­pra mo­du­lui în care firme pre­cum Si­veco au câști­gat li­ci­ta­ții de sute de mi­li­oane de euro cu in­sti­tu­ți­ile sta­tu­lui ro­mân. Pen­tru că nu doar ma­na­geri pre­cum ma­dam an­tre­pre­noa­rea-lui-pește-pră­jit ar pica în plasă, ci și toată gașca de po­li­ti­cieni și func­țio­nari pu­blici cu care au co­la­bo­rat ca să dezvolte co­rup­ția în ser­vi­ci­ile in­for­ma­tice din sec­to­rul pu­blic. Se va în­tâm­pla asta? Eu sper că da, pen­tru că de la Si­veco ar con­ti­nua cu al­ții și cu­ră­țe­nia va în­cepe să aibă un sens. Sper că se vor trage în jos unii pe al­ții, de­voa­lând pă­ien­je­ni­șul de re­la­ții ma­fi­ote care țin ad­mi­nis­tra­ția pu­blică și lo­cală într‑o îna­po­iere vo­ită, deși se chel­tuie sume imense pen­tru așa-zise sis­teme in­for­ma­tice per­for­mante. Și poate după aceea se va des­chide o piață re­ală și co­rectă a in­for­ma­ti­ză­rii sec­to­ru­lui pu­blic, pen­tru că pro­fe­si­o­niști cu care să fa­cem treabă sunt des­tui în România.


Comentează pe Facebook...


Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

  1. Sorin Sfirlogea

    Radu, ca să fie chiar cul­mea tre­buie să și li­vrezi un soft de ra­hat de ba­nii încasați.

  2. Radu Manolescu

    Asta‑i cul­mea eva­ziu­nii — furi de la stat prin con­tracte fara li­ci­tat­zie su­pra­e­va­lu­ate de 10x, apoi faci ram­bu­r­sari de TVA ca sa nu te ta­xeze pe ba­nii furatzi.


Abonează-te...

Trimite-mi articolele noi la: 

Am înțeles termenii și condițiile în care sunt utilizate datele mele.