Năzuințele fiecărei vârste

Când admiri pe cineva și vrei să știe asta, te duci și‑i declari prețuirea ta într-un cadru privat-amical. Când vrei ca și alții să îți urmeze exem­plul, faci pub­lică declar­ația, sperând să influ­ențezi prin imag­inea ta opinia lor. Dar, atunci când te hotărăști să influ­ențezi pe ceilalți, ai dato­ria morală de a te cân­tări cu atenție obiec­tiv­i­tatea afir­mați­ilor tale. Cu cât ești mai cele­bru, cu cât ai o imag­ine pub­lică mai preg­nantă, cu atât nevoia de auto­cen­zură este mai impe­rioasă.

Căci, în fond, ce îl face pe un artist să iasă din rând, să fie un maestru? Prob­a­bil că în primul rând capac­i­tatea sa de a exprima idei, emoții, trăiri care îi influ­ențează pe ceilalți, iluminându-le calea spir­i­tu­ală. Un artist e cu atât mai "mare" cu cât trans­mite o paletă mai largă de gân­duri și sen­ti­mente, cu cât abor­dează cu mai multă pro­fun­z­ime spir­i­tu­al­i­tatea umană. Un mare artist e un far călăuz­i­tor, iar darurile sale native cărora tre­buie să le adauge și un volum impre­sio­n­ant de efort sunt pre­m­izele devenirii sale, dar și o apăsă­toare povară a respon­s­abil­ității pub­lice. Când știi că mulți oameni cred în val­oarea ta spir­i­tu­ală, îți exer­ciți cu parci­monie drep­tul de a‑ți rosti cu glas tare opini­ile, îți măsori de zece ori afir­mați­ile pub­lice.

Radu Beli­gan îl susține pe Ponta pen­tru că "avem nevoie de un președ­inte tânăr și ener­gic". Eu cunosc o mulțime de oameni care ar îndeplini ambele cri­terii, de ce nu i‑am susține și pe ei la președ­inție? Dacă ne-am lua după nona­ge­narul actor, firma unde lucrez ar avea vreo 200 de can­di­dați ide­ali. De ce Ponta și nu unul din­tre ei? Cum rămâne cu com­pe­tențele pe care tre­buie să le aibă un președ­inte? Sau cu statura sa morală?

Vârstele prin care tre­cem își pun amprenta asupra noas­tră. Fiecare etapă e mar­cată de năzuințele noas­tre către ceea ce nu avem, dar ne-am dori. Copii fiind, ne dorim să devenim adulți cât mai curând, să putem lua noi înșine decizi­ile pen­tru viața noas­tră. Tineri, dar săraci, ne dorim căpă­tuirea rapidă ca să bine­mer­ităm mate­r­ial. Căsă­toriți, ne-am dori măcar din când în când liberi de con­strân­ger­ile morale ale mari­a­ju­lui. Necăsă­toriți, visăm la perechea ide­ală. Sătui, ne-am vrea supli. E în firea noas­tră să dorim ceea ce nu avem și poate nu vom avea nicio­dată.

Pen­tru Radu Beli­gan cele mai râvnite lucruri sunt acum tinerețea și ener­gia. De îndată ce le zărește în cineva, năzuiește. Ar tre­bui totuși să conș­ti­en­tizeze că se află la vârsta când orice fel de incon­ti­nențe îi cauzează la dem­ni­tate.


Comentează pe Facebook...


Comentează pe blog...

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.



Abonează-te...

Trimite-mi articolele noi la: 

Am înțeles termenii și condițiile în care sunt utilizate datele mele.

Meniu