Toamna bântuie virușii. Chestii mici și invizibile plutesc misterios prin aer, se agață de nasul tău, îți intră pe gât și-ți strică ziua. Fuga la farmacie să iei ceva ca să scapi de disconfort. Domnișoara de după tejghea mă interoghează minuțios: tușiți? Nu, zic. Doar mă ustură gâtul, sinusurile și-mi curge nasul. Aveți secreții? continuă ea interogatoriul. O privesc un pic mirat, tocmai îi descrisesem simptomele. În afară de muci, nu. Zâmbesc, ca să sune ca o glumă. Ea e în continuare serioasă în spatele ochelarilor cu ramă subțire, își țuguie buzele rujate intens și-mi spune: nu putem ști dacă e bacterian sau virotic, trebuie să tratăm simptomatic… cred că v‑ar ajuta niște Hexoral. Niște ce???
Zilele trecute ascultam radioul în mașină. A venit și vremea reclamelor, minutele alea enervante când trebuie să ascult tot felul de texte stupide declamate cu intonații exagerat teatrale. Nici măcar nu pot să schimb postul, pentru că toți difuzează reclame la exact aceleași ore, cred că sunt vorbiți, ca să nu poți scăpa. Aud o reclamă nouă: cică dacă ai gâtul inflamat trebuie să iei Dezinflan Gât. Măiculiță! Cum ați găsit numele ăsta? Mai am totuși o speranță: că nu se vor ocupa și de hemoroizi, să n‑auzim de vreo altă variantă de Dezinflan…
Nu știu cine se ocupă de onomastica medicamentelor, dar zău că unii se întrec cu măsura. Ar trebui să se intereseze și ei când se duc pe o piață nouă dacă nu cumva minunatul lor produs are vreo conotație bizară în limba țării respective. Am putea evita astfel să vedem în farmacii cutii cu inscripția “7 Tage AmPullen-Kur, Wellness Program”, capsule Femicur sau tratamente antialergice numite Spersalerg. S‑alerg unde?
Nu‑i vorbă nici producătorii români nu dau pe dinafară cu imaginația, pur și simplu dau nume medicamentelor folosind aluzii directe la afecțiunea tratată. Cel mai banal exemplu e Chelstop, dar lucrurile pot merge mult mai departe. De pildă un domn inventator de medicamente a făcut niște hapuri pentru diaree, pe care le‑a botezat Eridiarom — nu știu de la ce vine Eri, dar diarom e clar o diaree românească. Asocierea numelui țării la afecțiune e cel puțin stranie: ori e vorba de un patriotism prost plasat, ori e o aluzie că diareele românilor sunt mai speciale, mai cursive ca să zic așa.
Mi se pare că există o tendință tot mai pronunțată de a boteza medicamentele si suplimentele alimentare într-un mod foarte frust, enunțând afecțiunea sau sugerând‑o explicit. Ne cacarisim pe noi că trebuie păstrată confidențialitatea dosarului medical al fiecărei persoane, că nu trebuie să știe alții de ce boli suferim, vom avea carduri cu cip electronic care va stoca istoricul nostru medical și nu oricine va avea acces la aceste date. Dar ne ducem la farmacie și, înșirând lista de medicamente pe care le dorim, facem publice toate afecțiunile noastre, mai banale sau mai jenante. Dați-mi Urinal, Erectan, Prosta Repair, Antigiardia, Colon Sănătos și niște prezervative cu aromă de căpșuni. Apoi te intorci spre cei de la coadă și zâmbești serafic: cred m‑a prins o răceală!
PS Aflu de la prietenii prietenilor (mulțumesc, Ioana!) că am ratat o onomastică de zile mari: Urinal Hot Drink. Da, există! Yummy!
14:10
In Doha am luat un antibiotic numit Cefutil (infectie ureche). Dupa cum ii spune numele, nu a functionat.