Cu stânga în dreapta

Am o tot mai puter­nică impre­sie că e oarece panică în tabăra pese­distă în ulti­mul timp. Mesa­jele vic­to­ri­oase pe care le trâm­bi­țau în stânga și dreapta s‐au cam rărit, Ponta a lăsat‐o moale cu debă­si­fi­ca­rea, baro­nii – ăia pe care încă nu i‐a săl­tat DNA – se înca­ieră pe putere sau își plă­tesc polițe doar de ei ști­ute. Son­da­jele care sunt coman­date de alții au înce­put să arate că vic­to­ria roșie nu e chiar așa de sigură. În jurul meu nu văd decât oameni care votează pe Maco­vei sau Iohan­nis, unde or fi pon­ta­cii? Pro­ba­bil că nu mă învârt eu în cer­cu­rile care tre­buie.

Poves­tea cu flu­tu­ra­șii împăr­țiți prin poștă, anunțându‐i pe pen­sio­nari că Iohan­nis le va tăia pen­sia, demon­strează un soi de dis­pe­rare. De ce ai avea nevoie să‐ți fide­li­zezi un elec­to­rat care îți e deja net favo­ra­bil? Poate pen­tru că sta­tis­ti­cile pro­prii îți arată că exact acolo pierzi teren. Dar cât de agi­tat să fii ca să ape­lezi la o insti­tu­ție a sta­tu­lui, ceea ce e – evi­dent – ile­gal? Cât de dis­pe­rat să fii ca să riști o anchetă a DNA, așa cum s‐a întâm­plat cu fra­u­dele de la refe­ren­dum?

Spon­so­ri­za­rea asi­duă a bise­ri­cii n‐are alt rost decât sus­ți­ne­rea lui Ponta la ale­geri. Popii tre­buie să îndemne eno­ri­a­șii să voteze cu omul lui Dum­ne­zeu, Vic­tor, presupunându‐se că liota de babe pupă­toare de moaște și icoane urmează obe­dientă povețele preasfin­ți­lor. Ceea ce e în mare parte ade­vă­rat. Nici­când parcă nu am văzut atâ­ția bani arun­cați în poala prea­fe­ri­ci­tu­lui Daniel, care pro­ba­bil că tră­iește clipe de intensă plă­cere văzând cum dis­pe­ra­rea pese­distă rot­u­n­jește con­sis­tent con­tul patri­ar­hiei.

Madam Firea – țața de ser­vi­ciu a pese­diș­ti­lor – a iesit și ea la atac cu o nouă mize­rie: Iohan­nis a făcut bani din adop­ții dubi­oase. Din nou, tre­când peste jego­șe­nia pro­ce­de­u­lui, văd ace­eași dis­pe­rare. N‐ai nevoie de ast­fel de afir­ma­ții decât dacă ești încol­țit, nevoit. Iohan­nis crește lent, arde­le­nește, dar crește. Iar aceste ata­curi mi se par proba clară că PSD simte peri­co­lul pier­de­rii aces­tor ale­geri. Chiar Ponta a anun­țat deu­năzi că obiec­ti­vul pen­tru turul 1 este 37,5%, cât au luat în euro­par­la­men­tare. Dar de ce așa modest, domnu' Vic­tor? V‐ați tras vreo 500 de pri­mari nou‐nouți, din opo­zi­ție, dor­nici să vă ser­vească cu voturi proas­pete. La așa iubire popu­lară eu zic că ar tre­bui să vă pro­pu­neți să câști­gați din pri­mul tur, nu?

Ca să pună moț tutu­ror acu­za­ți­i­lor că își pro­te­jează pena­lii, în camera depu­ta­ți­lor PSD îl înlo­cu­iește pe deja dove­di­tul infrac­tor Vio­rel Hre­ben­ciuc din func­ția de vice­pre­șe­dinte cu con­tro­ver­sa­tul Marian Nea­cșu, acu­zat și el de anga­ja­rea pro­priei fiice în par­la­ment și autor al intro­du­ce­rii legii amnis­tiei și gra­ți­e­rii în fai­moasa zi numită "mar­țea nea­gră". Pe urmă refuză pro­pu­ne­rea gru­pu­lui PNL și PDL de a intro­duce pe ordi­nea de zi legea amnis­tiei și gra­ți­e­rii pen­tru a fi res­pinsă expli­cit și ire­vo­ca­bil, invo­când motive biro­cra­tice, că nu știu ce comi­ție nu a făcut și nu a dres. Con­fu­zii, eschive, min­ciuni, are­se­na­lul obiș­nuit al poli­ti­cie­ni­lor. Pe holu­rile par­la­men­tu­lui, la puțin timp după asta, Vic­tor Ponta declară pre­sei că nu s‐a putut res­pinge legea ami­nis­tiei pen­tru că "dum­ne­a­voas­tră, opo­zi­ția, ați uitat să cereți să fie pusă pe ordi­nea de zi", dar că el e abso­lut sigur că o ast­fel de lege va fi res­pinsă. WTF, presa e acum dum­ne­a­voas­tră, opo­zi­ția? De când?

E lim­pede. Ale­ge­rile din noiem­brie au o miză mult mai mare decât toate cele­lalte de până acum. Și asta o spune unul care nu demult era con­vins că absen­te­is­mul e sin­gu­rul răs­puns la corup­ția cla­sei poli­tice. Dacă în tre­cut am spus că n‐avem nimic de apă­rat, că toți sunt o apă și‐un pământ, acum nu mai e deloc așa. Ceea ce ne doream de 25 de ani a înce­put să se întâm­ple: jus­ti­ție, stat de drept, sus­ți­nere expli­cită din parte UE și SUA. Dacă și acum stăm acasă, dacă iar ne dăm cu stân­gul în drep­tul, nu mai avem nici o scuză.


Citește...


Evaluează...

Mulțumesc! Spune și altora despre articol.
 
Spune-mi, te rog, cum ți s-a părut articolul?
  • Interesant
  • Original
  • Amuzant
  • Plictisitor
  • Trist
  • Enervant

Comentează pe Facebook...


Comentează pe blog...

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.


  1. Ina Elena Irimia
  2. Ina Elena Irimia

    bine‐ar fi, coane, dar eu nu indraz­nesc sa fiu asa opti­mista


Abonează-te...

Trimite-mi articolele noi la: 

Am înțeles termenii și condițiile în care sunt utilizate datele mele.

Meniu