E clar, va fi greu. O vreme am sperat că se va produce un reviriment al orașelor mari, unul mai semnificatv decât ceea ce deja s‑a întâmplat, însă n‑a fost să fie. Sau mai bine zis nu la proporțiile de care ar fi fost nevoie. Mașina de voturi a PSD e greu de bătut în satele din Moldova și Muntenia, acolo unde lumea nu prea știe altceva decât ce li se spune la TVR și Antena 3.
Aștept încă rezultatele Monicăi Macovei în orașele mari. Sunt curios să văd de unde provin cei 450 de mii de votanți, mult mai puțini decât ar fi fost nevoie ca să o declarăm surpriza alegerilor. Cu doar atâți alegători e dificil să începi o revoluție civică, dar nu imposibil.
Ce va fi mai departe vom vedea, dar va fi greu să‑l vedem pe Ponta bătut. Dacă în turul doi nu se remobilizează electoratul lui Macovei și Udrea, dacă ungurii votează Ponta sau nu votează deloc, dacă votul din străinătate nu se organizează mai bine, Iohannis nu mai are multe resurse. Surprizele nu sunt excluse, dar sunt improbabile.
Sunt un pic dezamăgit. Speram într-un scor mai strâns, ceva de genul 38–32. Și la un 7–8% pentru Macovei. Scorul lui Tăriceanu mă deprimă — nu credeam că sunt atât de mulți oameni care să voteze cu o târfă politică. Cât despre Vadim, ce să mai zic? Peste trei sute de mii de compatrioți ai noștri l‑ar vrea președinte. Probabil că sunt pe aceeași medicație ca și el.
Nu s‑a încheiat încă. Mobilizați-vă!
Lasă un comentariu