În tot iu­re­șul ares­tă­ri­lor din ul­tima vreme, sa­lu­tat cu en­tu­zi­asm de cei mai mulți din­tre ro­mâni, ni­meni n‑a apu­cat să me­di­teze la po­si­bi­lele sale con­se­cințe eco­no­mice. Căci mai toți cei an­tre­nați în am­plele an­chete și in­ves­ti­ga­ții, mai toți cei ares­tați, sunt de­ți­nă­to­rii unor mici im­pe­rii fi­nan­ci­are, a unor în­cren­g­ă­turi com­pli­cate de firme pro­prii sau ale unor nea­muri și pri­e­teni, toate de­pin­zând de con­e­xiu­nile și ca­pa­bi­li­tă­țile unui per­so­naj cen­tral. Fap­tul că omul cheie a ajuns la puș­că­rie sau în cen­trul aten­ției unor pro­cu­rori afec­tează pe ver­ti­cală multe alte firme, ale că­ror afa­ceri se le­gau de cele ile­gale.

Nu e doar asta. Teama că duba pro­cu­ra­tu­rii ar pu­tea apă­rea la ușă într‑o di­mi­neață bân­tuie pe mulți al­ții care în­vârt afa­ceri în zo­nele gri din ve­ci­nă­ta­tea pu­te­rii po­li­tice. Mulți din­tre pa­tro­nii de firme sunt ex­trem de pru­denți în pe­ri­oada asta, pre­fe­rând să-și scadă ci­fra de afa­ceri de­cât să atragă asu­pra lor aten­ția DNA-ului. Așa că își re­con­fi­gu­rează din mers pla­nu­rile pe 2015. Unde mai pui că in­ves­ti­ți­ile pu­blice — o sursă grasă de pro­fit pen­tru fir­mele de casă ale ba­ro­ni­lor, dar și pen­tru toți fur­ni­zo­rii și pres­ta­to­rii aces­tora — au scă­zut dra­ma­tic în ul­tima vreme și nu sunt șanse ca ele să-și re­vină prea cu­rând. Iar pen­tru in­ves­ti­ți­ile pe fon­duri eu­ro­pene DNA-ul toc­mai a în­ce­put să-și ma­ni­feste in­te­re­sul de a cer­ceta mai de­ta­liat cine e im­pli­cat și ce ma­tra­pa­z­lâ­curi face cu ele.

Nu e ușor să schimbi ra­pid cli­en­ții, fur­ni­zo­rii, afa­ce­rile pe care le faci. Tre­buie să ai con­tac­tele ne­ce­sare și abi­li­ta­tea de a te adapta, abi­li­tate pe care an­ga­ja­ții tăi — mai ales cei cu pu­tere de de­ci­zie — tre­buie să o ma­ni­feste in­te­li­gent și cu efi­ca­ci­tate. De unde să ceri ast­fel de ca­li­tăți când ani de‑a rân­dul i‑ai se­lec­tat nu pe cei pri­ce­puți, ci pe cei dis­creți, fi­deli și obe­dienți?

Ui­tați-vă la ce se în­tâm­plă în fo­tbal. După va­lul de ares­tări de acum aproape un an, cam­pi­o­na­tul in­tern s‑a pră­bu­șit, do­ve­dindu-se că era clă­dit pe ba­nii mur­dari fă­cuți din tranzac­ți­ile eco­no­mice du­bi­oase ale pa­tro­ni­lor și din vân­ză­rile ne­im­po­zi­tate ale ju­că­to­ri­lor. Nive­lul me­ciu­ri­lor e su­b­me­di­o­cru, echipe al­tă­dată mari s‑au pră­bu­șit și ame­nință să dis­pară cu tot cu pal­ma­re­sul lor is­to­ric.

Vom ști cu­rând câte nu­anțe de gri are eco­no­mia ro­mâ­nească. Nu tre­buie de­cât să ob­ser­văm în ju­rul nos­tru cum merg lu­cru­rile, câți șo­meri noi apar, câte afa­ceri se în­chid. Și, pe lângă bu­cu­ria de a ve­dea co­rup­ția stâr­pită, să în­vă­țăm că o eco­no­mie la ne­gru nu e doar sursa unor be­ne­fi­cii ime­di­ate, ci și pro­mi­siu­nea unor vi­i­toare deze­chi­li­bre. Când ne fre­căm pal­mele fe­ri­ciți de chi­li­pi­rul unei cum­pă­ră­turi fără a plăti TVA-ul sau fără bon fis­cal, ne vom aduce poate aminte că mai târ­ziu vom plăti toate as­tea într-un fel sau al­tul.


Comentează pe Facebook...


Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.


Abonează-te...

Trimite-mi articolele noi la: 

Am înțeles termenii și condițiile în care sunt utilizate datele mele.

Meniu