Două su­biecte tul­bură în ul­tima vreme min­ți­șoa­rele unor co­na­țio­nali ai noș­tri: re­li­gia în școli și vac­ci­na­rea co­pi­i­lor. E zarvă mare în ju­rul aces­tor pro­bleme și un fel de zor-ne­voie al ac­țiu­nii ime­di­ate — tre­buie ac­țio­nat ne­în­târ­ziat, tre­buie să ne mo­bi­li­zăm, tre­buie să con­vin­gem pe toți, tre­buie să cu­ce­rim una­ni­mi­ta­tea. Aș fi tare cu­rios cum arată sta­tis­tica dis­tri­bu­ției po­pu­la­ției pe aceste două teme: câți din­tre ăș­tia re­li­gi­oși or fi îm­po­triva vac­ci­nu­ri­lor și câți nu? Ori poate că se pot sus­ține re­ci­proc — în loc de vac­cin, o ru­gă­ciune fi­er­binte o să le vin­dece plo­dul?

În pro­blema vac­ci­nă­rii lu­cru­rile sunt mai grave, pen­tru că vor­bim de niște oa­meni care nu se luptă cu ști­ința ris­cându-și pro­pria să­nă­tate — ma­jo­ri­ta­tea sunt deja vac­ci­nați, căci pă­rin­ții lor au avut alte opi­nii cu niște ani în urmă — ci ris­când și să­nă­ta­tea noas­tră, a ce­lor­lalți. Pe lângă asta, ora de re­li­gie pare un ne­vi­no­vat moft — în fond care ar fi pe­ri­co­lul în­doc­tri­nă­rii re­li­gi­oase a unor co­pii? Că vor fi edu­cați să cre­adă că tre­buie să aș­tepte pa­sivi be­ne­vo­lența pro­niei în loc să facă ceva cu pro­pri­ile lor forțe? Păi de-ăș­tia avem deja o gră­madă, nu e ca și cum nu i‑am ști.

Evi­dent, pen­tru ca lu­cru­rile să li se pară cât mai se­ri­oase, re­li­gi­o­șii noș­tri dragi s‑au și or­ga­ni­zat. Au chiar și un “text pro­gra­ma­tic” care ex­plică de­ta­liat pen­tru ce luptă ei. Lec­tura do­cu­men­tu­lui este cât se poate de in­struc­tivă ca să în­țe­le­gem ce e în min­țile aces­tor oa­meni.

Mai în­tâi se ex­plică fap­tul că Aso­ci­a­ția „Pă­rinți pen­tru Ora de Re­li­gie” — APOR — este o or­ga­ni­za­ție non-gu­ver­na­men­tală in­de­pen­dentă, apo­li­tică și fără afi­li­ere con­fe­sio­nală, for­mată din pă­rinți cu pro­fe­sii di­fe­rite, prin­tre care avo­cați, no­tari, jur­na­liști, pro­fe­sori, in­gi­neri. Nu sunt men­țio­nați strun­ga­rii, ță­ra­nii, in­sta­la­to­rii sau tâm­pla­rii — în mod sub­til este sub­li­niat fap­tul că este o or­ga­ni­za­ție “de in­te­lec­tu­ali”. Adică oa­meni deș­tepți, care știu ce vor­besc.

Sco­pul aso­ci­a­ției este de a sus­ține și îm­bu­nă­tăți pre­da­rea re­li­giei în școli. Par­tea cu sus­ți­nu­tul e ca­ducă: deja re­li­gia e parte din cu­ri­cula șco­lară — de ce ar fi ne­voie să sus­ții exis­tența a ceva ce deja se în­tâm­plă? Mai in­te­re­santă e par­tea cu îm­bu­nă­tă­ți­rea. Aș fi tare cu­rios să în­țe­leg cum pot pă­rin­ții să con­tri­buie con­cret la con­ți­nu­tul orei de re­li­gie — in­tră peste pro­fe­so­rul de re­li­gie și îi spun ce să pre­dea co­pi­i­lor?

Mai de­parte sun­tem in­for­mați că pre­șe­din­tele aso­ci­a­ției este doamna Li­ana Stan­ciu, bi­ne­cu­nos­cut om de te­le­vi­ziune și ra­dio. Me­ri­tele sale — cele care o re­co­mandă pen­tru această ono­ra­bilă func­ție pre­zi­den­ți­ală — sunt că s‑a ocu­pat de “ac­țiuni so­ci­ale pen­tru co­piii bol­navi de can­cer”. Sunt nițel sur­prins de mo­ti­va­ție. Ce-are coada va­cii cu ștam­pila pri­mă­riei? Adică co­piii care fac re­li­gie sunt ca niște bol­navi de can­cer și ea se pri­cepe cel mai bine? Nu cumva e tot un fel de a face pa­radă cu texte de ge­nul “doar nouă ne pasă de co­pii”?

Ur­mează apoi zece puncte pro­gra­ma­tice care fun­damen­tează ac­țiu­nea aso­ci­a­ției, unul mai bu­l­ver­sant de­cât ce­lă­lalt. Tru­isme stu­pide pre­cum “toți pă­rin­ții vor să ofere ce este mai bun co­pi­i­lor lor” sau “ora de re­li­gie con­tri­buie sem­ni­fi­ca­tiv la de­pă­și­rea ig­no­ran­ței re­li­gi­oase” sunt ames­te­cate cu afir­ma­ții cel pu­țin du­bi­oase:

- Pă­rin­tele știe că Dum­ne­zeu este pri­e­te­nul și spri­ji­ni­to­rul care nu dez­a­mă­gește —  e des­tul de greu să dez­a­mă­gești când lo­gica este Dom­nul a dat, Dom­nul a luat, fie nu­mele Dom­nu­lui bi­ne­cu­vân­tat. Adică, orice se în­tâm­plă, e bine, pen­tru că e voia Dom­nu­lui.
Edu­ca­ția fără re­li­gie în­seamnă școală fără su­flet, neam fără Dum­ne­zeu și fără iden­ti­tate — re­zultă că eu, de pildă, n‑am Dum­ne­zeu și nici iden­ti­tate pen­tru că n‑am stu­diat re­li­gie la școală?
— Fa­mi­lia, școala și bi­se­rica tind ade­sea să-și de­lege re­ci­proc res­pon­sa­bi­li­ta­tea pen­tru edu­ca­rea co­pi­i­lor — ade­vă­rat, iar co­pi­lul cu trei moașe rămâne cu bu­ri­cul ne­tă­iat.
— Ora de re­li­gie face parte din is­to­ria și iden­ti­ta­tea po­po­ru­lui ro­mân — Bu­rebista, De­ce­bal, Vlad Țe­peș, Ște­fan cel Mare și Mi­hai Vi­teazu sunt doar câ­teva exem­ple is­to­rice de co­pii ro­mâni care au mân­cat tot din far­fu­rie și n‑au lip­sit nici­o­dată de la ora de re­li­gie.
— Aso­ci­a­ția Pă­rinți pen­tru Ora de Re­li­gie își pro­pune să fie aproape de pă­rinți, apă­ră­tori ai ce­lor care sunt in­te­re­sați de edu­ca­ția com­plexă, com­pletă și de ca­li­tate a co­pi­i­lor — asta e un fel de afir­ma­ție cir­cu­lară: noi vom fi aproape de noi… foarte pro­fund, aș spune chiar mis­tic!
— Sco­pul orei de Re­li­gie este de a‑i fa­mi­li­a­riza pe elevi cu ele­men­tele fun­damen­tale ale pro­priei cre­dințe re­li­gi­oase — altă mos­tră de frac­tură lo­gică, de tip “te iu­besc, dar nu pe tine”: deci co­piii au o cre­dință re­li­gi­oasă pro­prie, dar încă nu sunt fa­mi­li­a­ri­zați cu ea. Ei cred, mi­ti­teii, dar nu știu în ce cred și tre­buie să‑i în­vă­țăm.

Dacă aș avea timp, aș lua un car­ne­țel și-un cre­ion și m‑aș ține după cu­rul câ­torva pra­vo­slav­nici de-ăș­tia în viața de zi cu zi, ca să văd cum aplică ei în prac­tică în­vă­ță­tu­rile creș­tine de care se de­clară așa de ata­șați. Să mă duc cu ei la ser­vi­ciu, pe stradă și acasă și să‑i văd cum nu mint, nu fură, nu se în­chină la bani, nu vor­besc de rău pe al­ții și nu sunt nici­când desfrâ­nați. Că, cine știe, poate avem niște sfinți de-ăș­tia prin­tre ro­mâni, iar noi, ăș­ti­a­lalți, ha­bar n‑avem și‑i con­fun­dăm cu niște proști or­ga­ni­zați într‑o aso­ci­a­ție.


Comentează pe Facebook...


Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.


Abonează-te...

Trimite-mi articolele noi la: 

Am înțeles termenii și condițiile în care sunt utilizate datele mele.