Va funcționa radarul pădurilor?

Se vor­bește foarte mult zilele astea despre defrișarea pădurilor, despre fap­tul că se fac tăieri ile­gale și despre nevoia de a opri cumva acest potențial deza­s­tru. Dar oare înțelegem exact ce înseamnă tăieri ile­gale? Știm cu cer­ti­tu­dine când e vorba de ile­gal­i­tate, când e rea‐voință acoper­ită legal și când e pură incom­pe­tență? Înțelegem care e prin­cip­iul așa‐numitului "radar al pădurilor" și cum îl putem folosi pen­tru a apăra pădurile? Mi‐am pro­pus să fac puțină lumină asupra aces­tui subiect, pen­tru cei care știu mai puține despre lun­gul drum al lem­nu­lui din pădure până în fab­rica de cher­estea.

Fur­tul de lemn se pregătește din timp și e, de cele mai multe ori, bine ticluit. Există două situ­ații dis­tincte: furatul "ști­ințific", cu aju­torul per­son­alu­lui sil­vic și furatul ca‐n codru. În primul caz com­plic­i­tatea unui inginer sau tehni­cian sil­vic e oblig­a­to­rie și con­stă în umflarea grosolană a unor inven­tari­eri, de reg­ulă de pro­duse acci­den­tale1 — asta e lipsă de deon­tolo­gie pro­fe­sion­ală, dar lem­nul nu este tăiat ile­gal. O altă vari­antă este mar­carea2 unor arbori fără a fi tre­cuți în inven­tarul lem­nu­lui3 — asta e rea‐voință crasă, iar tăierea e ile­gală. Metoda bădărănească de furat ca‐n codru este, desigur, cea mai sim­plă: intri cu fierăstrăul mecanic în pădure și tai tot de pe o suprafață — asta este cea mai clară tăiere ile­gală. Însă chiar și așa e nevoie de o oare­care com­plic­i­tate a per­son­alu­lui sil­vic care tre­buie să închidă ochii și să se facă că nu aude și nu vede.

Apoi urmează furatul propriu‐zis: pe o exploatare aparent legală se emit avize de trans­port a lem­nu­lui care însoțesc fiecare mașină care pleacă spre fabrici. La un moment dat mașina merge și încarcă lemn tăiat ile­gal și folosește încă o dată și încă o dată avizul inițial. Dacă cineva îi oprește, are acte. Cum să‐ți dai seama că buștenii de pe șaua camionu­lui vin din alt colț de pădure? De fapt există o metodă, dar puțini își bat capul: avizul ar tre­bui să descrie fiecare piesă (buștean) în parte, cu diametru, lungime și volum. Trans­portul făcut cu un aviz "refolosit" nu are cum să se potrivească per­fect pe descrierea din acte. Iar când se ajunge la poarta fabricii lucrurile sunt sim­ple: ai doc­u­mente, ești în reg­ulă, marfa intră și e cumpărată.

Așa se făcea înainte. Apoi s‐a intro­dus radarul pădurilor, metoda care ar tre­bui să com­bată tăier­ile ile­gale. Pen­tru fiecare aviz de trans­port al lem­nu­lui se acce­sează o apli­cație pe inter­net prin inter­mediul tele­fonu­lui. Se intro­duc datele avizu­lui și, dacă exploatarea e legală, numărul de aviz e corect și nu a mai fost folosit, iar mașina nu fig­urează ca fiind în cursă cu alt trans­port, apli­cația generează un cod unic care tre­buie scris pe aviz. La sosirea la fab­rică, recepția tre­buie făcută cu ver­i­fi­carea codu­lui unic: se intro­duce codul unic de pe aviz și se ver­i­fică dacă apli­cația returnează ace­leași infor­mații ca cele înscrise pe doc­u­ment. Dacă sunt dis­crepanțe ar tre­bui să refuze recepționarea lem­nu­lui și să apeleze autoritățile.

Asta‐i teo­ria. Prac­tic, dacă nimeni nu oprește mașina cu lemne pe drum și dacă fab­rica e com­plice, lem­nul ile­gal poate să fie în con­tin­uare vân­dut. Doar că, după imple­mentarea aces­tui sis­tem de ver­i­fi­care, lem­nul ile­gal ar tre­bui cumpărat la negru și vân­dut la negru, pen­tru că fab­rica nu va putea jus­ti­fica din ce a făcut cher­esteaua, PAL‐ul sau alte pro­duse devreme ce nu a avut intrări de lemn. Ar fi teo­retic mai com­pli­cat pen­tru hoți. Însă nu imposi­bil. Dar oare statul român face aseme­nea ver­i­ficări și core­lații între vânzările de pro­duse din lemn și volu­mul buște­nilor care au fost achiz­ițion­ați de fab­rica respec­tivă? Mă îndoi­esc.

De aseme­nea, radarul pădurilor nu ne apără de reaua voință a unora din­tre sil­vicul­tori. Dacă nu își vor face tre­aba cu gân­dul la deon­tolo­gia pro­fe­siei, ci la ben­efici­ile per­son­ale, nu vom putea împied­ica exploatarea exager­ată a pădurilor. Tehnic nu va fi vorba de tăieri ile­gale, pen­tru că din punct de vedere juridic acți­unea ire­spon­s­abilă a sil­vicul­toru­lui a pus totuși ștampila legal­ității pe acel lemn. Dar indifer­ent cum se cal­i­fică o ast­fel de situ­ație din punct de vedere al unui avo­cat, din per­spec­tiva mea tot măcel se numește.

O altă por­tiță o creează pro­ce­sul de trans­for­mare în cher­estea. Se estimează că, în funcție de cal­i­tatea dorită, ran­da­men­tul de trans­for­mare a buștean­u­lui în cher­estea este între 50% și 65%. Ești mai pre­tențios, atunci din 1.000 de metri cubi de buștean scoți cam 500 de metri cubi de cher­estea. Ești mai puțin pre­tențios, adică mai merg și niște scân­duri cu noduri, îți ies cam 650 de metri cubi. La fiecare mie de metri cubi de cher­estea poți să ascunzi max­i­mum 450 metri cubi de bușteni ile­gali, mânărind ran­da­men­tul de deb­itare. Cu titlu de exem­plu, dacă soco­tim că fabri­cile Schweighofer au o capac­i­tate totală de 4,5 mil­ioane de metri cubi anual, adică 2,3 mil­ioane de metri cubi de cher­estea4, atunci ei ar putea teo­retic să "mușa­mal­izeze"  în fiecare an vreun mil­ion de metri cubi de bușteni tăi­ați ile­gal doar din ran­da­mente. Asta înseamnă vreo 4.000 de hectare/an de pădure tăi­ată ile­gal, adică vreo 11 hectare/zi. Dar, mai spun o dată, ăsta e un cal­cul demon­stra­tiv, nu pot să susțin că Schweighofer ar face așa ceva, pen­tru că n‐am dovezi. Dim­potrivă, din ce știu eu ran­da­men­tul lor ofi­cial e destul de mic (53–54%), deci e mai prob­a­bil că nu se ocupă cu "inginerii" din astea. Or fi făcând ei altele, pe care nu le știu eu…

Oricine poate ver­i­fica legal­i­tatea unui trans­port de lemn, chiar fără să oprească mașina respec­tivă. Un sim­plu apel la 112 unde se comu­nică numărul mașinii este urmat de ver­i­fi­carea în sis­temul cen­tral­izat a unui aviz de trans­port legal și valid. Dacă nu există, tre­buie aler­tată poliția pen­tru inter­ceptarea camionu­lui și con­fis­carea lem­nu­lui. Însă nu e clar deloc cum se pro­duce inter­venția autorităților. Cel care reclamă trans­portul de lemn ile­gal ar tre­bui să știe încotro se va duce camionul? Tre­buie să‐l urmărească apoi pe șosea? Cum inter­ceptează poliția trans­portul ile­gal? Și care poliție, cea rutieră sau cea locală? Sunt echipaje pregătite cu tot ce au nevoie — adică mașină și com­bustibilul nece­sar — pen­tru a inter­veni rapid în ast­fel de situ­ații?

Pe urmă apar aspectele pro­ce­du­rale, care nici ele nu‐s lămu­rite. Dacă se con­stată că e un trans­port de lemn tăiat ile­gal, au unde să depoziteze mate­ri­alul con­fis­cat? Au uti­la­jele cu care să‐l descarce? Există o modal­i­tate clară de val­ori­fi­care a lem­nu­lui? În gestiunea cui se găsește lem­nul până la val­ori­fi­care? Cine‐l păzește și cine are răspun­derea lui? Apoi există o pro­ce­dură rapidă de iden­ti­fi­care a exploatării ile­gale de unde provine lem­nul acela și de declanșare a unui con­trol pen­tru apli­carea ime­di­ată a legii? Pen­tru că vor­bim de radarul pădurilor, nu al lem­nu­lui, deci scopul final e să stopăm rapid tăier­ile ile­gale, nu să con­fis­căm lemn.

Con­fuzie totală. Nu‐i de mirare că din 7.000 de tele­foane în primele șase luni, 2.000 se pare că s‐au dovedit a fi ile­gale, dar autoritățile au luat măsuri doar într‐un sin­gur caz! Abia ăsta ar fi un motiv serios de iniția­tivă a ONG‐urilor care susține pro­te­jarea pădurilor: să ceară guver­nu­lui expli­cații pen­tru lipsa de inter­venție. Căci radarul pădurilor ar tre­bui să funcționeze. Are cu sig­u­ranță imper­fecți­u­nile sale, nu e infaili­bil, dar ar tre­bui să dea rezul­tatele scon­tate. Tre­buie însă pus în prac­tică cu o per­se­v­erență ce pare să lipsească autorităților române.

Ce putem face noi? Să con­tin­uăm să îl folosim și să punem pre­siune pub­lică pe autorități. Așa că sunați la 112 când ceva vi se pare sus­pect. Până la urmă statul va fi obligat să facă ceva. Ori poate că DNA se va duce peste cei care nu iau măsurile legale. Că la asta am ajuns în Româ­nia: deter­minăm funcționarii pub­lici să‐și facă tre­aba zornăindu‐le la uși cătușele.

  1. Pro­dusele acci­den­tale sunt tăieri de masă lem­noasă pro­duse de situ­ații excepționale, pre­cum uscarea arbo­rilor, doborâ­turi de vânt sau atacuri masive de insecte. []
  2. A marca un arbore înseamnă să i se ștanțeze la bază un mar­caj cu un cio­can spe­cial ceea ce va con­sti­tui ulte­rior proba că cioata respec­tivă rămasă în pădure este rezul­tatul unei tăieri legale. []
  3. În felul ăsta se creează posi­bil­i­tatea de a tăia arborele ile­gal, iar cioata să pară ulte­rior ca fiind o tăiere legală. []
  4. Cal­cu­lul este aprox­i­ma­tiv, bazat pe cifrele disponi­bile în mediul pub­lic. []

Comentează pe Facebook...


Comentează pe blog...

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.


  1. Marius Stavila
  2. Gheorghe Roman

    Orice sis­tem are capac­i­tate de autoreglare,de autop­u­rifi­care. Sis­temul asta silvic(RNP,Directiile sil­vice ) mereu au ejec­tat virusii (leprele),dovada ca paduri mai SANT in Tara asta.Problemele reale au inceput cand politi­cienii s‐au bagat cu picioarele si au pro­mo­vat in sis­tem asa zisii ,,adu­ca­tori de voturi'' .CINE cunoaste sis­temul si vrea sa‐l reformeze nu tre­buie decit sa puna oameni COMPETENTI in poz­i­tii de DECIZIE.


Abonează-te...

Trimite-mi articolele noi la: 

Am înțeles termenii și condițiile în care sunt utilizate datele mele.

Meniu