Cine trage foloase din noul cod silvic (I)

S‐a tot vor­bit des­pre noul cod sil­vic și des­pre pre­ve­de­rea sa de a limita cota ori­că­rei firme de pre­lu­crare a lem­nu­lui la 30% din volu­mul exploa­tat anual în Româ­nia. For­mu­la­rea e puțin mai com­pli­cată1, dar ideea de bază e rela­tiv sim­plu de înțe­les: Schwei­gho­fer și alții ca el să nu mai poată cum­păra decât maxim 30% din lem­nul exploa­tat anual.

Nu e greu de înțe­les că măsura îi nemul­țu­mește pe indus­tri­a­șii lem­nu­lui. Limi­ta­rea le împie­dică creș­te­rea până la nive­lul de afa­ceri pe care și‐l vor fi dorit, ba chiar îi pune în situ­a­ția de a avea capa­ci­tăți de pro­duc­ție folo­site incom­plet, ceea ce e o pier­dere evi­dentă pen­tru ei. Noi sun­tem însă feri­ciți și cu toții am stri­gat în cor că măsura e bună pen­tru că ei, și mai ales hră­pă­re­țul aus­tr­iac, ne dis­trug pădu­rile. Așa ni s‐a tot spus și noi am băgat la cap. Întot­dea­una ne‐a fost mai comod să învi­no­vă­țim pe alții pen­tru neno­ro­ci­rile noas­tre. Dar oare ăsta să fie ade­vă­rul?

Ca să înțe­le­geți cum se for­mează pre­țu­rile pe piața lem­nu­lui, tre­buie să înce­pem de la pădure. Tonul îl dă lem­nul din pădu­rea de stat. Vân­ză­rile făcute de Rom­silva sunt de departe mai impor­tante can­ti­ta­tiv decât ori­care alt pro­pri­e­tar pri­vat, deci cam cu cât va vinde regia pădu­ri­lor cam tot cu atât va putea vinde și pri­va­tul. Lem­nul din pădu­rea de stat se vinde prin lici­ta­ție. Rom­silva sta­bi­lește un preț de por­nire și anunță data lici­ta­ției, la care se pre­zintă fir­mele dori­toare. Numai că, pen­tru că sun­tem în Româ­nia, lici­ta­to­rii sunt nițel cam înțe­leși între ei. O parte a lor sunt chiar firme mas­cate ale per­so­na­lu­lui sil­vic, altele sunt deți­nute de inter­puși ai unor poli­ti­cieni. Ade­sea sil­vi­cii și poli­ti­cie­nii au firme împre­ună, bine­în­țe­les puse pe numele vre­u­nui ilus­tru necu­nos­cut, pen­tru că ei nici ustu­roi n‐au mân­cat, nici gura nu le miroase.

Să ne ima­gi­năm cum merge lici­ta­ția: ingi­ne­rul sil­vic care con­tro­lează din umbră firma de exploa­tare s‐a înțe­les dina­inte cu repre­zen­tan­tul poli­ti­cia­nu­lui local și cu cei­lalți mai mărunți par­ti­ci­panți cine și ce va cum­păra, așa că atunci când se scoate res­pec­tiva par­tidă2 la vân­zare doar cel care va cum­păra face o ofertă, puțin peste pre­țul de por­nire3, iar cei­lalți se pre­fac că nu mai sunt inte­re­sați și nu lici­tează peste el. Alte­ori se mimează puțin mai mult – o altă firmă face încă un pas, iar câști­gă­to­rul pres­ta­bi­lit oferă pre­țul final. Totul e legal, în pro­ce­sul ver­bal de lici­ta­ție se con­sem­nează că par­tida s‐a adju­de­cat de către firma X cu pre­țul Y.

Dacă ați urmă­rit cu aten­ție această logică de fra­u­dare prin mani­pu­la­rea pre­țu­lui lem­nu­lui, veți înțe­lege că limita de 30% impusă de noul cod sil­vic nu are nici o influ­ență. Lici­ta­ți­ile vor fi la fel de tru­cate, pre­țul de por­nire va fi apro­xi­ma­tiv ace­lași, pre­țul de adju­de­care va fi cu 5–10% peste cel de por­nire. Nimic nu se schimbă. Măsura mult lău­dată nu aduce nici un bene­fi­ciu pădu­rii. Dar cui?

Ei, aici devine inte­re­sant. Să rațio­năm eco­no­mic: cine ar vrea să cum­pere lem­nul din pădure cu ace­lași preț ca și până acum, dar ar vrea să se asi­gure că îl va revinde cu un preț com­pe­ti­tiv? Pe cine ar deranja direct mono­po­lul unui Schwei­gho­fer, care ar putea scă­dea pre­țul de achi­zi­ție pen­tru că nu va exista alt cum­pă­ră­tor impor­tant pen­tru lemn? Cui i‐ar scă­dea pro­fi­tul dacă Schwei­gho­fer ar avea o pozi­ție domi­nantă în piață și ar impune pre­țuri mici? Ați ghi­cit: fir­mele de exploa­tare. Fir­mele poli­ti­cie­ni­lor și ale sil­vi­ci­lor corupți.

Acuma ați înțe­les pen­tru cine e pusă limita de 30% în codul sil­vic? M‐am gân­dit că e bine să știți cui îi suflați în pânze când cot­co­dă­ciți pe inter­net că limita de 30% e foarte bună ca să pro­te­jăm pădu­rea – nu‐i pro­te­jați decât pe hoți. Și e bine să înțe­le­geți până la capăt lucru­rile îna­inte de a‐l acuza pe Iohan­nis că e influ­en­țat de gru­puri de lobby din indus­tria lem­nu­lui – vom vedea ce opi­nie va avea Comi­sia Euro­peană când Schwei­gho­fer va face plân­gere pen­tru încăl­ca­rea acor­du­lui de liberă cir­cu­la­ție a măr­fu­ri­lor și‐o să înțe­le­gem atunci că nu putem sta­bili limite arbi­trare într‐o indus­trie, exact ce spu­nea și pre­șe­din­tele.

Ca să vă spun pe șleau, îmi dis­place pro­fund că ați fost masa de mane­vră a unor băieți deș­tepți, care v‐au folo­sit ca să pună pre­siune unde tre­buie și ca să‐și vadă inte­re­sele pro­mo­vate. Că, uite, codul sil­vic va fi tri­mis neschim­bat la pro­mul­gare și nu mai are cine să‐l oprească. Și sin­gu­rii care jubi­lează sunt hoții.

(va urma)

  1. Un ope­ra­tor economic/grup de ope­ra­tori eco­no­mici nu poate achiziționa/procesa mai mult de 30% din volu­mul dintr‐un sor­ti­ment indus­trial de masă lem­noasă din fie­care spe­cie, sta­bi­lit ca medie a ulti­mi­lor 3 ani, în baza acte­lor de punere în valoare auto­ri­zate la exploa­tare și exploa­tate la nivel națio­nal, indi­fe­rent de forma de pro­pri­e­tate. []
  2. Par­tidă = o supra­față de pădure pe care se fac lucrări de exploa­ta­rea lem­nu­lui. []
  3. Există un pas de lici­ta­ție pres­ta­bi­lit, de obi­cei de 5% din pre­țul de por­nire. De pildă dacă pre­țul de por­nire e 200 lei/mc, pasul este 10 lei/mc, deci urmă­toa­rea ofertă tre­buie să fie minim 210 lei/mc. []

Citește...


Evaluează...

Mulțumesc! Spune și altora despre articol.
 
Spune-mi, te rog, cum ți s-a părut articolul?
  • Interesant
  • Original
  • Amuzant
  • Plictisitor
  • Trist
  • Enervant

Comentează pe Facebook...


Comentează pe blog...

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.



Abonează-te...

Trimite-mi articolele noi la: 

Am înțeles termenii și condițiile în care sunt utilizate datele mele.

Meniu