Dragul meu funcționar,
Oriunde te vei afla tu, la primărie sau la minister ori poate la administrația financiară, ție îți scriu astăzi. Știi, m‑am gândit mult la tine în anii din urmă, când mai toată lumea — și adesea și eu — te-am înjurat pentru toate neîmplinirile instituțiilor publice și pentru piedicile pe care statul le ridică împotriva cetățenilor săi. Uneori mi-am zis că poate nu vei fi tu vinovat de toate astea, că poate ești victima unui sistem corupt, prins în capcana jocurilor de interese ale politicienilor.
Numai că, vezi tu, timpul a tot trecut și nici n‑ai plecat de pe scaunul tău ca să arăți tuturor că nu accepți să fii parte a sistemului, nici n‑ai încercat să schimbi ceva, cât de puțin, ca să demonstrezi că nu te complaci în mlaștina hoției și incompetenței. Ți-ai găsit mereu scuze pentru inerția ta — ba că n‑ai unde să lucrezi în altă parte, ba că n‑ai puterea să schimbi nimic pentru că regulile le fac întotdeauna mai marii zilei, mai puternici ca tine. Și întotdeauna te-ai plâns că ești prost plătit.
Știm toți că politicienii au pătruns peste tot, în toate administrațiile, că au căutat fel și fel de metode de a croi legile și regulile societății în așa fel încât banii noștri să se scurgă în buzunarele lor. Și mai știm că n‑ar fi putut face asta fără ajutorul unui complice, cineva care să le execute ordinele, care să închidă ochii la strâmbătatea deciziilor lor și care să ne servească nouă nedreptatea prin ticluite documente oficiale. Iar acel complice ai fost tu, dragul meu. În numele scaunului pe care ți‑l aperi, ne-ai mințit cu bună știință pe noi, cei care îți căutăm ajutorul. În numele salariului pe care ți‑l dau mai marii tăi, ne-ai râs în nas nouă, celor ce te plătim. În numele intereselor șefilor tăi, ne-ai nedreptățit și ne-ai purtat pe inutile drumuri pe noi, cei pe care pretinzi că îi servești ca funcționar public.
Uneori cred că de-atâta nepăsare, hoție și minciună ai și uitat — dacă ai știut vreodată — care ți‑e menirea în scaunul pe care stai. Când vei fi citit ce spune lumea despre povestea lui Erwin Albu te vei fi întrebat în mintea ta ce vină au avut colegii tăi când i‑au cerut să plătească o taxă de ocupare a spațiului public și să facă demersuri pentru certificatul de producător — nu așa e legal? Nu așa e prevăzut în legile pe care și tu le aplici? Te-or fi indignat toți cei care vociferează împotriva funcționarilor de la Codlea și nu vei fi înțeles care le e vina. Dă-mi voie să te lămuresc.
Mai întâi ar trebui să știi că Erwin Albu nu e un ins oarecare. Nu demult a declarat public că refuză să mai plătească taxe în bani pentru că banii lui sunt fie furați, fie prost utilizați. Și că el preferă să-și plătească taxele în muncă — mătură străzi, plantează flori, cară gunoi și face orice muncă de interes public în contravaloarea taxelor pe care le datorează statului. Îți poți îndată închipui că primarul orașului n‑a fost foarte fericit să audă că un cetățean îi instigă pe ceilalți să nu mai dea bani — din ce să mai facă învârteli și afaceri? Așa că acum, când lui Erwin i‑a venit ideea de a dona legumele și fructele în schimbul unei donații în bani, domnul primar s‑o fi gândit cum ar putea să‑l șicaneze la rândul lui pe concetățeanul incomod. Drept pentru care a pus la treabă cozile lui de topor, colegii tăi, funcționarii primăriei.
Care colegi ar fi trebuit să știe că rostul lor acolo nu este acela de a aplica mecanic niște regulamente și legi. Ar fi trebuit să meargă la Erwin Albu și să discute cu el despre dimensiunile producției sale, despre oportunitatea de a se înscrie ca producător agricol, despre condițiile legale care îl califică în acest statut și despre intențiile sale de viitor în privința acestei afaceri. Poate că Erwin nu vrea să facă profit, ci doar să demonstreze comunității — printr-un gest temerar și temporar — că mai există în sânul ei resurse de bun simț și decență. Poate a vrut pur și simplu să amintească tuturor că nu e nevoie decât de curtea proprie ca să faci să rodească roșii și castraveți și salată și ce‑o mai fi pus el la poarta casei sale1. Și poate că primăria, în loc să se grăbească să impună legea, ar fi avut astfel ocazia să se implice într-un proiect cetățenesc, sprijinindu‑l.
Iar cel mai simplu mod de a‑l ajuta pe Erwin era să ignore taxele de ocupare a minusculului spațiu pe care legumele lui îl ocupă — nu s‑ar fi îmbogățit orașul din cei câțiva lei încasați pe lună pentru doi metri pătrați. Ba mai mult, ar fi putut să răspândească vestea că Erwin Albu cu colaborarea primăriei propune tuturor un experiment agricol și social: un oraș în care cetățenii pun la dispoziția celorlalți produsele lor — oricare ar fi ele — și cer în locul lor o donație voluntară în bani. Un oraș care reclădește încrederea cetățenilor în ei înșiși și în semenii lor. Un oraș unde bunul simț este reașezat în temeiurile urbane. Un oraș al normalității. Căci asta este menirea ta și a colegilor tăi: să readuceți urbanitatea în parametrii civilizați, să redați orașele cetățenilor lor luându-le din mâinile celor ce le fură și le urâțesc. Să vegheați ca normalitatea conviețuirii citadine să se reinstaleze în orașul pe care îl serviți.
N‑am să spun aici că nu există cetățeni certați cu bunul simț, că toți locuitorii orașelor noastre sunt niște exemple de comportament. Într‑o lume în care reperele morale sunt șterse intenționat pentru a îngădui furtul și minciuna, sunt destui cei care rătăcesc calea către statutul de om civilizat. Rostul vostru este să distingeți între reaua intenție și ideile noi, chiar dacă sunt neobișnuite. Să încurajați inițiativele bune ale cetățenilor modificând la nevoie regulile, creând excepții legale sau acordând suport pentru a le armoniza cu legea. Iar pe cei care distrug sau fură să îi pedepsiți cu severitate și promptitudine. Nimeni nu-și dorește să trăiască într‑o comunitate de hoți, evazioniști și vandali.
Vezi, deci, dragul meu funcționar că nimic din cele ce ți le-am înșirat mai sus nu s‑au întâmplat. Colegilor tăi, la fel ca și ție, nu le stă gândul la cum ar putea ajuta cetățeanul, nici la cum ar putea modela comunitatea urbană prin bune exemple și proiecte folositoare. Pentru că v‑ați obișnuit să credeți că centrul orașului este în biroul vostru, că urbea se învârte în jurul semnăturilor și regulamentelor voastre, că fără voi obștea s‑ar destrăma iremediabil. Vă înșelați amarnic. Centrul orașului se află la poarta lui Erwin Albu și a celor ca el. Da, aveți dreptate, sunt puțini ca el — cu o floare nu se face primăvară.
Dar să știi că tu, dragul meu funcționar, ești unul din motivele pentru care primăvara orașelor noastre întârzie să vină. Poți să trăiești cu apăsarea acestei vinovății?
Note:
8:07
Buna ziua, as avea a o rugaminte la dumneavoastra.Nu generalizati si precizati cu subiect si predicat la ce functionari va referiti.Va pot da doua exemple ca sa intelegeti.Noi in familie suntem unul angajat in privat iar altul este functionar public.Va asigur draga domnule ca nu este nici cea mai mica diferenta.Suntem sclavi dar pe diferite plantatii.Ca si functionar public venitul unuia dintre noi este de 1034 de lei net dupa 19 ani de munca,iar la mine in privat 1600 dupa aceeasi 19 ani.Volumul de munca este la fel, amandoi lucrand ore suplimentare cat si acasa ca si cum nu am avea si noi problemele noastre.V‑ati imaginat cum este sa nu aveti timp sa va schimbati serviciul pentru ca programul nu va permite sa mergeti nici macar la un amarat de interviu ??? V‑ati intrebat cum e sa faci plimbari de sedii pe temperaturi de peste 34 de grade sau sa deservesti clinti cu pretentii pana la cer dar care nu sunt curiosi daca tu in 12 ore ai ajuns macar o data la o toaleta sau sa nu mai vbim de vesnica problema a minimei dedecenta de a putea sa bei apa pe canicula ??? Dar pe cine intereseaza asa ceva ??? Noi sa fim sanatosi sa publicam articole!!
Familia mixta : Functionar public/Angajat la patron.Ai dumneavoastra sclavi contribuabili!
8:07
Ok, ați obținut empatia mea. V‑ați văicărit și v‑ați plâns de milă. Ce soluții concrete vedeți pentru a schimba lucrurile? Ce ați încercat până acum? Mi se pare că avem prea des atitudinea ciobanului din Miorița, i se spune că vor unii să‑l omoare și el se gândește unde să fie îngropat în loc să pună mâna pe ciomag și să se apere. Cine vreți să vină și să vă rezolve problemele? Statul? Păi așteptați mult și bine atunci.
21:07
Baloane de sapun ; fum SI bashini . Functionarii ashtia care baga berila Mai ca la privat s‑au Mai shlefuit Mai cartitza ; e de regretat actziunea SI interpretatea Lu’ aia cre e proshti Dar nu e universal valabil.te invit la mine in celula
15:07
Are dreptate dl.Sorin Sfirlogea voi țineți de scaune și le suflați în .…să nu vă de‑a afară.Când venim la voi cu o trabă ‚ne tratați ca și cum voi sunteți superiori și noi slugi.
21:07
Normal ca trateaza cetatenii ca pe slugi. Cand sunt singuri cu ei insisi nu au surse interne care sa le induca respect. Ei trebuie sa se urce pe cocoasa altuia ca sa se simta respectat. Respectul intern, de persoana, nu exista, este nihil, deci un gol imens care trebuie umplut prin umilirea altuia. Caractere slabe, urate.
21:07
Baloane de sapun ; fum SI bashini . Functionarii ashtia care baga berila Mai ca la privat s‑au Mai shlefuit Mai cartitza ; e de regretat actziunea SI interpretatea Lu’ aia cre e proshti Dar nu e universal valabil.te invit la mine in celula
16:06
Draga Doamna/Domnule,
daca niciun functionar nu ar fi facut nimic-nimic, si ar fi dormit in papuci atunci nimic nu s‑ar fi schimbat in Romania in ultimii 25 de ani, nu ar mai fi politicienti prinsi si nici legi declarate neconstitutionale.
Asa ca Draga Doamna/Domnule,
atunci cand va uitati la paiul din ocjiul aluia,
va rog sa va uitati si la barna din ochiul dv., deoarece fara sprijinul societatii civile,
avem puteri limitate si puternic blocate de politicienii pe care dvs ii votati!
cu stima,
un functionar
20:06
Dragă domnule funcționar, mă îndoiesc că funcționarii au făcut vreo brânză în ultimii 25 de ani. Pe politicieni i‑au prins procurorii, dvs. funcționarii i‑ați ajutat să fure. Cât despre legi neconstituționale, alea le-au declarat niște judecători. Eu vorbesc despre voi, ăia din primării și ministere. Ăia care dormiți pe banii noștri și ne mai și tratați ca pe niște slugi.
Nu știu cum ați vrea să fiți ajutați. Să venim să vă facem treaba? Să protestăm noi în locul vostru când sunteți puși să faceți măgării și voi acceptați? Să citim noi legile ca să suplinim faptul că mulți sunteți complet incompetenți?
Și ar fi bine, dragă domnule funcționar, să fiți mai atent la gramatică. De pildă nu se pune niciodată virgulă înainte de cuvântul și, iar prescurtarea dv. nu există.