Dra­gul meu funcționar,

Ori­unde te vei afla tu, la pri­mă­rie sau la mi­nis­ter ori poate la ad­mi­nis­tra­ția fi­nan­ci­ară, ție îți scriu as­tăzi. Știi, m‑am gân­dit mult la tine în anii din urmă, când mai toată lu­mea — și ade­sea și eu — te-am în­ju­rat pen­tru toate ne­îm­pli­ni­rile in­sti­tu­ți­i­lor pu­blice și pen­tru pie­di­cile pe care sta­tul le ri­dică îm­po­triva ce­tă­țe­ni­lor săi. Une­ori mi-am zis că poate nu vei fi tu vi­no­vat de toate as­tea, că poate ești vic­tima unui sis­tem co­rupt, prins în cap­cana jo­cu­ri­lor de in­te­rese ale politicienilor.

Nu­mai că, vezi tu, tim­pul a tot tre­cut și nici n‑ai ple­cat de pe sca­u­nul tău ca să arăți tu­tu­ror că nu ac­cepți să fii parte a sis­te­mu­lui, nici n‑ai în­cer­cat să schimbi ceva, cât de pu­țin, ca să de­mon­strezi că nu te com­placi în mlaș­tina ho­ției și in­com­pe­ten­ței. Ți-ai gă­sit me­reu scuze pen­tru iner­ția ta — ba că n‑ai unde să lu­crezi în altă parte, ba că n‑ai pu­te­rea să schimbi ni­mic pen­tru că re­gu­lile le fac în­tot­dea­una mai ma­rii zi­lei, mai pu­ter­nici ca tine. Și în­tot­dea­una te-ai plâns că ești prost plătit.

Știm toți că po­li­ti­cie­nii au pă­truns peste tot, în toate ad­mi­nis­tra­ți­ile, că au că­u­tat fel și fel de me­tode de a croi le­gile și re­gu­lile so­ci­e­tă­ții în așa fel în­cât ba­nii noș­tri să se scurgă în bu­zu­na­rele lor. Și mai știm că n‑ar fi pu­tut face asta fără aju­to­rul unui com­plice, ci­neva care să le exe­cute or­di­nele, care să în­chidă ochii la strâm­bă­ta­tea de­ci­zi­i­lor lor și care să ne ser­vească nouă ne­drep­ta­tea prin ti­clu­ite do­cu­mente ofi­ci­ale. Iar acel com­plice ai fost tu, dra­gul meu. În nu­mele sca­u­nu­lui pe care ți‑l aperi, ne-ai min­țit cu bună ști­ință pe noi, cei care îți că­u­tăm aju­to­rul. În nu­mele sa­la­ri­u­lui pe care ți‑l dau mai ma­rii tăi, ne-ai râs în nas nouă, ce­lor ce te plătim. În nu­mele in­te­re­se­lor șe­fi­lor tăi, ne-ai ne­drep­tă­țit și ne-ai pur­tat pe inu­tile dru­muri pe noi, cei pe care pre­tinzi că îi ser­vești ca func­țio­nar public.

Une­ori cred că de-atâta ne­pă­sare, ho­ție și min­ciună ai și ui­tat — dacă ai știut vreo­dată — care ți‑e me­ni­rea în sca­u­nul pe care stai. Când vei fi ci­tit ce spune lu­mea des­pre po­ves­tea lui Erwin Albu te vei fi în­tre­bat în min­tea ta ce vină au avut co­le­gii tăi când i‑au ce­rut să plă­tească o taxă de ocu­pare a spa­ți­u­lui pu­blic și să facă de­mer­suri pen­tru cer­ti­fi­ca­tul de pro­du­că­tor — nu așa e le­gal? Nu așa e pre­vă­zut în le­gile pe care și tu le aplici? Te-or fi in­dig­nat toți cei care vo­ci­fe­rează îm­po­triva func­țio­na­ri­lor de la Co­d­lea și nu vei fi în­țe­les care le e vina. Dă-mi voie să te lămuresc.

Mai în­tâi ar tre­bui să știi că Erwin Albu nu e un ins oa­re­care. Nu de­mult a de­cla­rat pu­blic că re­fuză să mai plă­tească taxe în bani pen­tru că ba­nii lui sunt fie fu­rați, fie prost uti­li­zați. Și că el pre­feră să-și plă­tească ta­xele în muncă — mă­tură străzi, plan­tează flori, cară gu­noi și face orice muncă de in­te­res pu­blic în con­tra­va­loa­rea ta­xe­lor pe care le da­to­rează sta­tu­lui. Îți poți în­dată în­chi­pui că pri­ma­rul ora­șu­lui n‑a fost foarte fe­ri­cit să audă că un ce­tă­țean îi in­stigă pe cei­lalți să nu mai dea bani — din ce să mai facă în­vâr­teli și afa­ceri? Așa că acum, când lui Erwin i‑a ve­nit ideea de a dona le­gu­mele și fruc­tele în schim­bul unei do­na­ții în bani, dom­nul pri­mar s‑o fi gân­dit cum ar pu­tea să‑l și­ca­neze la rân­dul lui pe con­ce­tă­țea­nul in­co­mod. Drept pen­tru care a pus la treabă co­zile lui de to­por, co­le­gii tăi, func­țio­na­rii primăriei.

Care co­legi ar fi tre­buit să știe că ros­tul lor acolo nu este acela de a aplica me­ca­nic niște re­gu­la­mente și legi. Ar fi tre­buit să meargă la Erwin Albu și să dis­cute cu el des­pre di­men­siu­nile pro­duc­ției sale, des­pre oport­u­ni­ta­tea de a se în­scrie ca pro­du­că­tor agri­col, des­pre con­di­ți­ile le­gale care îl ca­li­fică în acest sta­tut și des­pre in­ten­ți­ile sale de vi­i­tor în pri­vința aces­tei afa­ceri. Poate că Erwin nu vrea să facă pro­fit, ci doar să de­mon­streze co­mu­ni­tă­ții — printr-un gest te­me­rar și tem­po­rar — că mai există în sâ­nul ei re­surse de bun simț și de­cență. Poate a vrut pur și sim­plu să amin­tească tu­tu­ror că nu e ne­voie de­cât de cur­tea pro­prie ca să faci să ro­dească ro­șii și cas­tra­veți și sa­lată și ce‑o mai fi pus el la poarta ca­sei sale ((Am avut drep­tate, ul­te­rior am aflat de acest pro­iect.)). Și poate că pri­mă­ria, în loc să se gră­bească să im­pună le­gea, ar fi avut ast­fel oca­zia să se im­plice într-un pro­iect ce­tă­țe­nesc, sprijinindu‑l.

Iar cel mai sim­plu mod de a‑l ajuta pe Erwin era să ig­nore ta­xele de ocu­pare a mi­nu­s­cu­lu­lui spa­țiu pe care le­gu­mele lui îl ocupă — nu s‑ar fi îm­bo­gă­țit ora­șul din cei câ­țiva lei în­ca­sați pe lună pen­tru doi me­tri pă­trați. Ba mai mult, ar fi pu­tut să răs­pân­dească ves­tea că Erwin Albu cu co­la­bo­ra­rea pri­mă­riei pro­pune tu­tu­ror un ex­pe­ri­ment agri­col și so­cial: un oraș în care ce­tă­țe­nii pun la dis­po­zi­ția ce­lor­lalți pro­du­sele lor — ori­care ar fi ele — și cer în lo­cul lor o do­na­ție vo­lun­tară în bani. Un oraș care re­clă­dește în­cre­de­rea ce­tă­țe­ni­lor în ei în­șiși și în se­me­nii lor. Un oraș unde bu­nul simț este re­a­șe­zat în te­me­iu­rile ur­bane. Un oraș al nor­ma­li­tă­ții. Căci asta este me­ni­rea ta și a co­le­gi­lor tăi: să rea­du­ceți ur­ba­ni­ta­tea în pa­ra­me­trii ci­vi­li­zați, să re­dați ora­șele ce­tă­țe­ni­lor lor lu­ându-le din mâi­nile ce­lor ce le fură și le urâ­țesc. Să ve­gheați ca nor­ma­li­ta­tea con­vie­țu­i­rii ci­ta­dine să se re­in­sta­leze în ora­șul pe care îl serviți.

N‑am să spun aici că nu există ce­tă­țeni cer­tați cu bu­nul simț, că toți lo­cu­i­to­rii ora­șe­lor noas­tre sunt niște exem­ple de com­por­ta­ment. Într‑o lume în care re­pe­rele mo­rale sunt șterse in­ten­țio­nat pen­tru a în­gă­dui fur­tul și min­ciuna, sunt des­tui cei care ră­tă­cesc ca­lea că­tre sta­tu­tul de om ci­vi­li­zat. Ros­tul vos­tru este să dis­tin­geți în­tre reaua in­ten­ție și ide­ile noi, chiar dacă sunt ne­o­biș­nu­ite. Să în­cu­ra­jați ini­ția­ti­vele bune ale ce­tă­țe­ni­lor mo­di­fi­când la ne­voie re­gu­lile, cre­ând ex­cep­ții le­gale sau acor­dând su­port pen­tru a le ar­mo­niza cu le­gea. Iar pe cei care dis­trug sau fură să îi pe­dep­siți cu se­ve­ri­tate și promp­ti­tu­dine. Ni­meni nu-și do­rește să tră­i­ască într‑o co­mu­ni­tate de hoți, eva­zi­o­niști și vandali.

Vezi, deci, dra­gul meu func­țio­nar că ni­mic din cele ce ți le-am în­și­rat mai sus nu s‑au în­tâm­plat. Co­le­gi­lor tăi, la fel ca și ție, nu le stă gân­dul la cum ar pu­tea ajuta ce­tă­țea­nul, nici la cum ar pu­tea mo­dela co­mu­ni­ta­tea ur­bană prin bune exem­ple și pro­iecte fo­lo­si­toare. Pen­tru că v‑ați obiș­nuit să cre­deți că cen­trul ora­șu­lui este în bi­roul vos­tru, că ur­bea se în­vârte în ju­rul sem­nă­tu­ri­lor și re­gu­la­men­te­lor voas­tre, că fără voi obș­tea s‑ar des­trăma ire­me­di­a­bil. Vă în­șe­lați amar­nic. Cen­trul ora­șu­lui se află la poarta lui Erwin Albu și a ce­lor ca el. Da, aveți drep­tate, sunt pu­țini ca el — cu o floare nu se face primăvară.

Dar să știi că tu, dra­gul meu func­țio­nar, ești unul din mo­ti­vele pen­tru care pri­mă­vara ora­șe­lor noas­tre în­târ­zie să vină. Poți să tră­iești cu apă­sa­rea aces­tei vinovății?


Comentează pe Facebook...


Răspuns pentru VIO Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

  1. John Teachers

    Buna ziua, as avea a o ru­ga­minte la dumneavoastra.Nu ge­ne­ra­li­zati si pre­ci­zati cu su­biect si pre­di­cat la ce func­tio­nari va referiti.Va pot da doua exem­ple ca sa intelegeti.Noi in fa­mi­lie sun­tem unul an­ga­jat in pri­vat iar al­tul este func­tio­nar public.Va asi­gur draga dom­nule ca nu este nici cea mai mica diferenta.Suntem sclavi dar pe di­fe­rite plantatii.Ca si func­tio­nar pu­blic ve­ni­tul unuia din­tre noi este de 1034 de lei net dupa 19 ani de munca,iar la mine in pri­vat 1600 dupa ace­easi 19 ani.Volumul de munca este la fel, aman­doi lu­crand ore su­pli­men­tare cat si acasa ca si cum nu am avea si noi pro­ble­mele noastre.V‑ati ima­gi­nat cum este sa nu aveti timp sa va schim­bati ser­vi­ciul pen­tru ca pro­gra­mul nu va per­mite sa mer­geti nici ma­car la un ama­rat de in­ter­viu ??? V‑ati in­tre­bat cum e sa faci plim­bari de se­dii pe tem­pe­ra­turi de peste 34 de grade sau sa de­ser­vesti clinti cu pre­ten­tii pana la cer dar care nu sunt cu­ri­osi daca tu in 12 ore ai ajuns ma­car o data la o toa­leta sau sa nu mai vbim de ves­nica pro­blema a mi­ni­mei de­de­centa de a pu­tea sa bei apa pe ca­ni­cula ??? Dar pe cine in­te­re­seaza asa ceva ??? Noi sa fim sa­na­tosi sa pu­bli­cam articole!!
    Fa­mi­lia mi­xta : Func­tio­nar public/Angajat la patron.Ai dum­ne­a­voas­tra sclavi contribuabili!

    • Sorin Sfirlogea

      Ok, ați ob­ți­nut em­pa­tia mea. V‑ați vă­i­că­rit și v‑ați plâns de milă. Ce so­lu­ții con­crete ve­deți pen­tru a schimba lu­cru­rile? Ce ați în­cer­cat până acum? Mi se pare că avem prea des ati­tu­di­nea cio­ba­nu­lui din Mi­o­rița, i se spune că vor unii să‑l omoare și el se gân­dește unde să fie în­gro­pat în loc să pună mâna pe cio­mag și să se apere. Cine vreți să vină și să vă re­zolve pro­ble­mele? Sta­tul? Păi aș­tep­tați mult și bine atunci.

  2. eduard

    Ba­loane de sa­pun ; fum SI ba­shini . Func­tio­na­rii ash­tia care baga be­rila Mai ca la pri­vat s‑au Mai sh­le­fuit Mai car­titza ; e de re­gre­tat act­ziu­nea SI in­ter­pre­ta­tea Lu’ aia cre e pro­shti Dar nu e uni­ver­sal valabil.te in­vit la mine in celula

  3. VIO

    Are drep­tate dl.Sorin Sfir­lo­gea voi ți­neți de sca­une și le su­flați în .…să nu vă de‑a afară.Când ve­nim la voi cu o trabă ‚ne tra­tați ca și cum voi sun­teți su­pe­ri­ori și noi slugi.

    • Rara

      Nor­mal ca tra­teaza ce­ta­te­nii ca pe slugi. Cand sunt sin­guri cu ei in­sisi nu au surse in­terne care sa le in­duca res­pect. Ei tre­buie sa se urce pe co­coasa al­tuia ca sa se simta res­pec­tat. Res­pec­tul in­tern, de per­soana, nu exista, este nihil, deci un gol imens care tre­buie um­plut prin umi­li­rea al­tuia. Ca­rac­tere slabe, urate.

      • eduard

        Ba­loane de sa­pun ; fum SI ba­shini . Func­tio­na­rii ash­tia care baga be­rila Mai ca la pri­vat s‑au Mai sh­le­fuit Mai car­titza ; e de re­gre­tat act­ziu­nea SI in­ter­pre­ta­tea Lu’ aia cre e pro­shti Dar nu e uni­ver­sal valabil.te in­vit la mine in celula

  4. Traded Summer

    Draga Doamna/Domnule,
    daca niciun func­tio­nar nu ar fi fa­cut ni­mic-ni­mic, si ar fi dor­mit in pa­puci atunci ni­mic nu s‑ar fi schim­bat in Ro­ma­nia in ul­ti­mii 25 de ani, nu ar mai fi po­li­ti­cienti prinsi si nici legi de­cla­rate neconstitutionale. 

    Asa ca Draga Doamna/Domnule,
    atunci cand va ui­tati la pa­iul din oc­jiul aluia,
    va rog sa va ui­tati si la barna din ochiul dv., de­o­a­rece fara spri­ji­nul so­ci­e­ta­tii civile,
    avem pu­teri li­mi­tate si pu­ter­nic blo­cate de po­li­ti­cie­nii pe care dvs ii votati!

    cu stima,
    un functionar

    • Sorin Sfirlogea

      Dragă dom­nule func­țio­nar, mă în­do­iesc că func­țio­na­rii au fă­cut vreo brânză în ul­ti­mii 25 de ani. Pe po­li­ti­cieni i‑au prins pro­cu­ro­rii, dvs. func­țio­na­rii i‑ați aju­tat să fure. Cât des­pre legi ne­con­sti­tu­țio­nale, alea le-au de­cla­rat niște ju­de­că­tori. Eu vor­besc des­pre voi, ăia din pri­mă­rii și mi­nis­tere. Ăia care dor­miți pe ba­nii noș­tri și ne mai și tra­tați ca pe niște slugi.

      Nu știu cum ați vrea să fiți aju­tați. Să ve­nim să vă fa­cem treaba? Să pro­tes­tăm noi în lo­cul vos­tru când sun­teți puși să fa­ceți mă­gă­rii și voi ac­cep­tați? Să ci­tim noi le­gile ca să su­pli­nim fap­tul că mulți sun­teți com­plet incompetenți? 

      Și ar fi bine, dragă dom­nule func­țio­nar, să fiți mai atent la gra­ma­tică. De pildă nu se pune nici­o­dată vir­gulă îna­inte de cu­vân­tul și, iar pres­cur­ta­rea dv. nu există.


Abonează-te...

Trimite-mi articolele noi la: 

Am înțeles termenii și condițiile în care sunt utilizate datele mele.