Sex, viol, violență

Tem­per­atura din jurul subiec­tu­lui vio­lu­lui de la Vaslui crește. Lumea este indig­nată și se așteaptă la măsuri dras­tice, la arestări ime­di­ate, ba chiar la pedepse neîn­târzi­ate. Mulți vor cas­trarea chim­ică a vio­la­to­rilor. Alții i‑ar vrea dați pe mâna con­damnaților din închisori, unde să fie la rân­dul lor vio­lați. Ochi pen­tru ochi, dinte pen­tru dinte. Rați­unea este deo­cam­dată aban­do­nată. Ceea ce majori­tatea vrea este soluționarea aces­tui caz, acum. Însă prob­lema vio­lu­lui are rădăcini mai adânci în Româ­nia.

Nici nu sunt sigur că în cot­loanele României pro­funde, în satele cer­tate încă cu civ­i­liza­ția mod­ernă, ter­menul de viol este pe deplin înțe­les. Une­ori, urmărind reacți­ile și comen­tari­ile unor con­cetățeni din zone rurale, am sen­ti­men­tul că pen­tru mulți a viola este tot una cu a face sex. Siluirea este omisă, igno­rată. Sau jus­ti­fi­ca­bilă. În rațion­a­men­tul sim­pli­fi­cat al unui nee­d­u­cat, modul provo­ca­tor în care o femeie își afișează pub­lic nurii con­sti­tuie o invi­tație la sex. Așadar nu e nici o siluire de vreme ce ea s‑a îmbră­cat spe­cial într‑o țin­ută care să provoace băr­bații. Urmăriți log­ica lor.

Nu vă indig­nați inutil. Ăștia sunt con­cetățenii noștri, cei pe care i‑am lăsat în urmă atunci când ne-am eman­ci­pat în orașele mari, cei pe care i‑am uitat când ne-am europ­enizat cât de cât. E vina lor, dar și vina noas­tră că au con­cepți­ile pe care le au. Ne‑a păsat vre­o­dată cu ade­vărat că au o edu­cație pre­cară sau chiar inex­is­tentă?

Lumea de azi e impreg­nată de sex. Sexul vinde orice, de la deter­genți la mașini scumpe. Tele­viz­iunea e plină de aluzii la sex. Mod­elele fem­i­nine de suc­ces pe care mass-media le pro­movează pre­pon­der­ent sunt niște pițipoance care au urcat pe scara soci­etății vânzându-și cor­pul. Diver­tis­men­tul implică aproape oblig­a­to­riu sug­es­tia sex­u­lui — dudui aproape goale defilează pe sti­cla tele­vi­zoarelor în orice emi­si­une care dorește a avea audi­ență. Este deja social accep­tat că femeia e un obiect al plăcerii. Une­ori și băr­bații apar în ast­fel de ipostaze, dar mult mai puțin, mult mai rar. Ce ne aștep­tăm să gân­dească un om nee­d­u­cat văzând atâta depravare afișată osten­ta­tiv? Ce va înțelege el că reprez­intă fusta scurtă a fetei vecinilor din sat?

Există o ape­tență gen­er­ală pen­tru înfru­musețarea imag­inii per­son­ale și femeile sunt în frun­tea aces­tei tend­ințe. Doamne și dom­nișoare țin diete sau înghit pastile dubioase ca să fie suple, fac sport ca să-și mod­eleze trupul, urmează lini­ile ves­ti­mentare ale modei indifer­ent cât de ridi­cole ar fi ele. Dor­ința de a fi fru­moasă echivalează cu a fi sexi, iar femeile spun că fac toate astea pen­tru că vor să se simtă bine în pielea lor, nu pen­tru că vor să provoace. Psi­hologii zic totuși că sen­ti­men­tul de bine pe care îl au când își proiectează preg­nant sex­u­al­i­tatea nu vine din înfățișarea lor, ci din reacția pe care o induc celor­lalți. Femeile se simt bine în pielea lor stârnind admi­rația băr­baților și invidia celor­lalte femei.

Iar acest com­por­ta­ment, devenit ade­sea o pre­ocu­pare obsesivă, a con­t­a­m­i­nat toate gen­er­ați­ile de femei. Numai că nu toate au edu­cația nece­sară ca să simtă unde e linia fină din­tre sexi și vul­gar, până unde e o aluzie sub­tilă la sex și când devine imag­ine pornografică. Nu toate au bani îndea­junși pen­tru a rafina tușele ves­ti­mentare și de machiaj ast­fel încât să rămână decente. Vedem ade­sea pe stradă fete sau femei care seamănă izbitor cu vede­tele site-urilor porno. Ce ne aștep­tăm să gân­dească un om rudi­men­tar, nee­d­u­cat, văzând această asemănare?

Firește, lipsa de edu­cație nu jus­ti­fică vio­lul. Dar nici nu putem ignora că avem un pro­cent sufi­cient de mare de români care gân­desc în felul ăsta. Ce facem cu ei? Îi cas­trăm chimic pe cei care au comis vio­lul? Cum pro­cedăm însă cu toți cei care i‑au încu­ra­jat prin ati­tudinea lor, prin con­cepți­ile pe care le au? Îi cas­trăm pe toți? Îi închi­dem pe toți în pușcării?

Ne-am între­bat vre­o­dată ce se poate întâm­pla în mintea unui vio­la­tor care a fost cas­trat chimic? Cum va privi el soci­etatea după ce a fost muti­lat pen­tru ceva ce el crede că nu e o infracți­une? Nu va mai putea viola, e ade­vărat. Dar ar putea ucide din răzbunare? Ar putea mutila oameni nevi­no­vați ca să-și ia revanșa în fața soci­etății? E asta calea către a erad­ica vio­lul? Să mutilăm la rân­dul nos­tru? Să vio­lăm vio­la­torii? Să escal­adăm spi­rala vio­lenței?

Nu pledez pen­tru iertarea tiner­ilor vasluieni. Cred că tre­buie pedep­siți cu asprime. Dar cred că și noi ar tre­bui să med­ităm cu mai multă seri­oz­i­tate la edu­cație, din­colo de man­ualele șco­lare. La edu­cația care încu­ra­jează respec­tul față de semeni. La edu­cația care prop­une tinerelor fete alte mod­ele sociale de suc­ces decât felu­rite curve mai mult sau mai puțin sofisti­cate. La edu­cația care învață băieții tineri că prin vio­lență nu obții nimic bun. La edu­cația care con­firmă sexul ca parte impor­tantă a vieții oricărui om, dar nu ca ele­ment defin­i­to­riu al unei per­soane.

Pen­tru că doar așa vom reduce numărul de vio­luri. Nu frica de pedeapsă va răzgândi mintea unui vio­la­tor beat, care oricum nu raționează în acele momente, nici groaza de cas­trare. Nici­când per­spec­tiva pedep­sei n‑a oprit fărădelegea, ci numai respec­tul față de ceilalți impreg­nat prin edu­cație în fiecare por al fiecăruia din­tre noi. Eu așa cred.


Comentează pe Facebook...


Comentează pe blog...

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.



Abonează-te...

Trimite-mi articolele noi la: 

Am înțeles termenii și condițiile în care sunt utilizate datele mele.

Meniu