Deunăzi comentam articolul din presă despre medicii și farmaciștii arestați de DIICOT pentru că au colaborat pentru a elibera 14 mii de rețete fictive cu care — s‑o spunem pe șleau — au furat din banii pacienților. Spuneam în comentariu că metodele de furt sunt mult mai diversificate și că medicii și farmaciștii știu prea bine cum se mai poate fenta sistemul de sănătate în favoarea buzunarului propriu. Iar după cum aflăm în ultima vreme, nici producătorii de medicamente nu‑s străini de matrapazlâcuri și sunt dispuși chiar să ajute dacă le cresc vânzările. Sau mai concret spus, bonusurile personale.
Cineva, de bună seamă medic, m‑a interpelat întrebându-mă dacă mă refer la toți sau doar la cei arestați. Răspunsul meu e că mă refer la destui dintre ei. Am lucrat în pharma și știu unde se poate ajunge cu doar un pic de lăcomie, cât de tentant e banul producătorului de medicamente și cum ajung consultațiile să fie sesiuni de marketing pentru un anumit produs. Iar farmaciștii le țin adesea hangul medicilor. Știu că nu toți fac asta, dar problema e că — din perspectiva unui pacient — singurul lucru care ți‑l poate cu adevărat vinde un medic este încrederea că‑i pasă de tine. Când descoperi că unora le pasă de comisioanele lor mai mult decât de sănătatea ta, devii sceptic cu privire la toți. Chiar dacă unii își fac meseria cu cinste. Pentru că nu‑i poți deosebi pe cei onești de cei vânduți. Și-atunci ajungi să îi pui pe toți într‑o găleată, deși nu toți merită asta.
Medicul care a răspuns la comentariul meu a replicat apoi că, dacă nu fac distincție între cei onești și hoți, să nu mă mir că pleacă medicii sa lucreze în străinătate. Pentru că cei mai mulți nu sunt cei descriși de mine, iar un rol important în hotărârea de a pleca e atitudinea societății și a pacienților față de ei. Ok, înțeleg punctul de vedere: vor să fie respectați, ba chiar iubiți. Vor să‑i așezăm pe piedestalul unde ei înșiși se văd dintr-un elitism specific profesiei. Dar nu pricep de ce eu ca pacient ar trebui să dezvolt un sistem prin care să depistez escrocii de medicii cinstiți și să‑i tratez diferențiat. Cum aș putea face asta, cum să-mi dau seama dacă în spatele prescripției sau tratamentului e gândul la sănătatea mea sau la comisionul lui? Nu ar fi mai degrabă rolul lor, al medicilor, să se îngrijească de reputația lor? Nu ei ar trebui să vegheze la bunul lor renume? Și știți care e baiul cel mare? Că dacă te duci la un cizmar prost strici o pereche de pantofi. Dacă te duci la un croitor nepriceput strici trei metri de stofă. Dar dacă te duci la un medic escroc dai o poală de bani și ai șansa să pleci tot bolnav sau cu picioarele înainte. Și când vine vorba de viața și sănătatea mea, nu știu de ce, dar devin teribil de precaut.
Nu demult am fost la medic — mă dor umerii uneori și mă întrebam de ce. După o consultație și o ecografie medicul a ajuns la concluzia că e tendinoză, adică o afecțiune cronică pe care — zice el — n‑am cum s‑o tratez, trebuie să mă învăț să trăiesc cu ea. Am întrebat dacă există ceva tratamente care să amelioreze simptomele, să întârzie evoluția și s‑a grăbit să spună că nu, dar el îmi recomandă să contactez pe o duduie (mi‑a dat pe loc o carte de vizită a ei) unde să comand nu știu ce colagen cu care îmi va face el infiltrație (sau cam așa ceva) în umăr și vreun an o să mă simt mai bine, după care trebuie să repet. Colagenul cu pricina, m‑a avertizat el cântărind din ochi reacția mea, e cam scump, dar e foarte bun. Poate că n‑o să vă mirați dacă am să vă spun că nu‑s chiar așa sigur că asta e singura soluție și că aș vrea o a doua opinie. Poate că medicul are dreptate, poate că nu este altă soluție, dar graba cu care mi‑a propus o “afacere” mi s‑a părut suspectă. Și, ca să pricepeți contextul, mă aflam la o clinică privată. Deci nici când plătesc serviciul medical nu scap de marketing.
Cum nimic nu e întâmplător, de curând s‑a dat o lege care interzice medicilor să ia bani de la pacienți sub orice formă, asimilându‑i celorlalți funcționari. Asta nu va opri practica plicurilor în buzunar, dar induce medicilor un stres suplimentar — teama de a nu ajunge după gratii. Nasol, ce să zic?!? Mai ales când poate că datorită plicurilor n‑ai simțit nevoia să ieși în stradă și să protestezi viguros pentru un sistem de sănătate decent, cu salarii pe măsura importanței sociale a muncii. Dar ghici cine plânge cu sughițuri în presă din cauza asta? Nu, nu vreun celebru chirurg care a rezolvat mii de cazuri dificile. Un student la medicină.
Și zice că el face gărzi. Și stă la urgențe, unde e greu. Și lumea îi mai și vorbește urât. Și el n‑a fost să se distreze în cluburi, că a stat nopțile să învețe. Că lucrează într‑o cocină de spital. Că va avea un salariu de doar o mie de lei. Că tot timpul poate să contracteze nu știu câte boli. Aoleu, mi-am zis, ce nasol poate să fie! Vai de capul lui. Dar pe urmă mi‑a răsărit în cap o întrebare care nu-mi dădea pace: dar când s‑a înscris el la medicină și s‑a hotărât să se facă medic nu s‑a gândit că va face gărzi, că va fi în pericol să ia boli, că va avea salariu mic, că va lucra într‑o cocină de spital și că n‑o să aibă timp de distracție? Cum și‑a imaginat el profesia? Că până termină facultatea sistemul de sănătate se va da de trei ori peste cap și va deveni frumos și performant?
Și încă ceva: de ce vine să-mi spună mie astea? De ce le reproșează pacienților? M‑a văzut pe mine înainte de a da la facultate încurajându‑l să-și aleagă meseria asta? I‑am promis eu ceva și acum l‑am lăsat baltă? Sunt eu de vină că sistemul de sănătate e prost organizat și că se fură în draci? Fur eu sau fură confrații lui? Trebuie să‑l organizez eu sau chiar ei, medicii, care susțin că știu cum funcționează perfect lucrurile în alte țări? Care e rolul pe care și‑l asumă ei, doar acela de a pretinde să li se pună la dispoziție un sistem performant că — dacă nu — pleacă? Cine trebuie să se bată pentru calitatea spitalelor?
Și nu‑i firesc să-mi pun întrebarea dacă nu cumva junele student o fi dat la facultatea de medicină pentru plicurile băgate în buzunar? Sau pentru ca să-și facă o educație pe banii mei și să plece în străinătate să practice medicina? Sau pentru ca să elibereze rețete fictive în cârdășie cu vreun farmacist? E firesc, dar — zice medicul care m‑a interpelat — să nu mă mir că studentul se va simți jignit și va pleca. Nu mă mir, pentru că probabil la asta s‑a și gândit de la bun început când s‑a hotărât să se facă medic.
În contextul acțiunilor împotriva corupției din ultima vreme, cred că și medicii trebuie să se hotărască dacă vor să fie o tagmă sau o breaslă. Căci o tagmă va fi mereu ținta criticilor, dar respectul nu‑l câștigi decât când ai demnitatea profesionistului. Și nu se pune problema că societatea nu‑i iubește, că îi disprețuiește. Vrem să ne punem viețile în mâinile voastre, domnilor și doamnelor medici! Dați-ne speranța că încă se mai poate. Dați-ne încrederea că nu greșim. Dați-ne motive să vă respectăm, practicându-vă meseria în spiritul jurământului pe care l‑ați depus. Și vă vom așeza pe piedestalul pe care îl merită cei ce salvează viețile altora. Și vă vom iubi. Din toată inima.
16:08
Vocatia nu se cumpara cu bani. Sunt oameni si oameni, ca in fiecare meserie. doar ca aici e vorba de viata omului.
14:08
Foarte bun articolul , ca si comentariile , mai putin cele lipsite in totalitate de cea mai elementare eleganta si respect fata de interlocutor .
12:08
E penibil ce faci domnule, cine esti tu sa acuzi si sa judeci medici? Ai terminat medicina? ai salvat vieti? Cati pacienti stau la usa ta ca sa‑i tratezi de-ti permiti sa judeci cadrele medicale? Colegii de sus au dreptate, o sa plangeti dupa noi. Cei buni pleaca, tocmai din cauza conditiei pe care nu doar ei si‑o creaza ci si cei din exterior contribuie la imaginea asta jignitoare a medicului roman. Cand o sa salvezi vieti, si o sa vezi ce inseamna sa faci asta si cand o sa te culci cu gandul la un pacient caruia nici un tratament nu i se potriveste, atunci sa vi sa critici medicii. Pana atunci taci si stai in banca ta! Si din respect fata de doctorii care te vor trata intr‑o zi, pentru ca batranetea nu‑i usoara, sterge postul asta de rahat.
13:08
Oooo , doamna , gresiti , medicii sunt respectati chiar de mai multi oameni decât credeti , dar asta nu face din ei o “casta” sacra , ce trebuie exonerati de orice pacat , chiar daca unii dintre ei au unele pacate , hai sa fim seriosi!
15:08
Erată: atunci să vii să critici medicii. Gramatica nu e opțională, nici pentru medici.
Vreți să plecați? Drum bun! Eu unul nu am nevoie de medici cu atitudinea dvs.
16:08
Am citit cu atentie articolul si comentariile. Dincolo de unele incordari inutile, atat din partea ta cat si din partea unor comentatori mai mult sau mai putin anonimi, discutia are miez. Totusi, exagerezi un pic, sau prea o tii numai pe a ta, cum se spune. Si, fara a vrea sa fiu rautacios, cantaresti un pic diferit „gramatica” celor care comenteaza. Fii te rog la fel de exigent cu toti. Vezi ca sunt mai multi cei care folosesc prea multi sau prea putini de „i”. Mergând pana la capat, trebuie sa-ti spun ca ti s‑a intamplat si tie de cateva ori.
17:08
Ca să clarific logica mea: de obicei taxez aerele de superioritate combinate cu o exprimare care denotă opusul. Altminteri toți mai greșim, important e să nu ne credem buricul pământului. Sunt destui oameni cu mai puțină carte care scriu minuni pe aici, dar nu mă apuc să țin lecții de gramatică atâta timp cât nici ei nu țin lecții de superioritate prețioasă (de genul “ai salvat tu vieți?”, “ai terminat medicina?” etc).
12:08
Pare destul de corect…
12:08
PROFESIA DE MEDIC ESTE UNA FOATE GREA 9
12:08
Nu.Nenumarati medici sunt profesionisti de exceptie si oameni cu suflet nobil.Este nedrept sa‑i acuzam ca breasla.Meseria de medic este una nobila si f.f.grea.Hotia nu este tolerata in nici un domeniu sau n‑ar trebui sa fie tolerata.Actul medical n‑ar trebui sa fie conditionat dar recompensa salvarii unei vieti n‑ar trebui sa fie interzisa daca este benevola.De multe ori sentimentul de recunostinta vrea sa fie materializat.
14:08
Da , recunostinta exista si omul simte nevoia s‑o materializeze , dar sa nu fie conditionata de “te tratez sau te operez , banii-nainte” si suma precizata , asta e necazul …
10:08
“dacă te duci la un cizmar prost strici o pereche de pantofi. Dacă te duci la un croitor nepriceput strici trei metri de stofă. Dar dacă te duci la un medic escroc dai o poală de bani și ai șansa să pleci tot bolnav sau cu picioarele înainte. Și când vine vorba de viața și sănătatea mea, nu știu de ce, dar devin teribil de precaut.”
10:08
Azi aluat bani miina dispare pacientul. Ast ieste DUREREA!!!
6:08
Corect zis și la subect
1:08
Medicii sunt cea de‑a treia clasa de hoti si de mafioti… bineinteles, dupa clasa politica si BOR cu toti preotii gramada… ( am ajuns in faza in care, in cadrul spitalelor, chiar si femeia de servici are pretentiile ei… e jenant deja )
23:08
Da, ne-am ales drumul cu bune si rele, si pe alea rele nu le stiam toti la 18 ani, sau daca dvs puteti explica unui COPIL la 18 ani ce‑i ala sistem de sanatate, ce‑i ala salariu, ce e x si ce y, am plecat virgini de la mama de acasa si am aflat multe inconveniente pe parcurs. Nici in anul 1 nici in anul 2 nu le intelegi, abia in anul 3 deschizi ochii mai largi cand ajungi in clinica, la patul bolnavului, iti dai seama de lucruri pe care nimeni nu putea sa ti le explice, si voi oamenii din exterior, la fel nu puteti sa le intelegeti. Cum a zis cineva mai sus, abia astept sa iesiti in strada sa va cereti medicii inapoi, cei pe care i‑ati hulit si alungat si judecat. Mereu e vina medicului, bineinteles, chiar daca pacientul roman e tipicul de om needucat, necivilizat, taran imbecil si atotstiutor. Noi nu luptam doar cu boala, ci si cu inculutura si lipsa de civilizatie. Asa ca stati jos domnule, in banca dumneavoastra si nu va credeti tap ispasitor judecand niste vieti doar dupa aparente pentru a va scrie blogul. Rusine!
7:08
Nu e nici o urmă de respect în tine pentru viitorul tău pacient. L‑ai clasat deja: om needucat, necivilizat, taran imbecil si atotstiutor. Medicina de calitate se face (și) din dragoste pentru viață și pentru semeni — tu nici n‑ai început meseria și deja îi urăști.
Iar societatea nu vă alungă, cum pretinzi tu. Ea doar vă judecă. Decizia de a pleca vă aparține. Dar te-ai gândit vreodată că atunci când cineva te judecă pentru faptele tale există și varianta să încerci să te îndrepți? Să începi să dialoghezi ca să refaci punțile dintre tine și ceilalți? Fuga e singurul răspuns? Adică luați-ne așa cum suntem, cu plicuri strecurate în buzunar și rețete fictive, că dacă nu ne luăm jucăriile și plecăm? Ăsta e răspunsul unor oameni inteligenți și educați?
13:08
Eteee , ce sa-ti spun , tara de inculti si imbecili , ca mataluta n‑oi fi de pe-aici … In toate celelalte tari sunt numai Einstein‑i , Cehov‑i , Tolstoi , sau mai stiu eu ce … Control la expresii , tinere , nu ti-ar strica !
13:08
Si de când , ma rog , taranul este prototipul imbecilului ? Studiaza-ti arborele genealogic si vezi câti “imbecili” or fi fost pe-acolo , ca refuz sa cred ca esti din spita princiara ultracultivata , înca de la facerea lumii .
21:08
Un articol pertinent !
17:08
Sa inteleg din cele de mai sus ca situatia in care ne aflam noi (medicii) este rezultatul propriei alegeri. De acord, fiecare dintre noi si‑a ales un drum pe care sa mearga… Vom merge, pana la capat! Capatul lumii, poate!
Sa va trateze aici cine o vrea… Va veti bucura de o fiola de Algocalmin ca de un medicament-minune… Poate nu voi, dar copiii vostri sigur… Veti iesi voi in strada sa cereti Ministerului sa aduca medici de nicaieri, asa cum s‑a intamplat in Tulcea… Abia astept momentul!
13:08
Acum se aplica si santajul ??? “Vorbesti neplacut despre mine , sa te trateze dracu’ !” Aberanta optiune …
15:08
Cine esti tu, mai anonimule, sa vorbesti asa despre noi? N‑ai pic de rusine, jigodie?
16:08
În conformitate cu regulile blogului ar trebui să șterg un comentariu injurios. Dar pentru cinstea tagmei medicilor îl las aici, ca să vă vedeți toți în această oglindă. Unii dintre voi așa sunteți: încrezuți, superiori și suficienți. Din cauza celor ca tine mulți pacienți vă tratează ca pe niște hoți și escroci.
Și, dacă ești așa de important și superior mie, de ce nu folosești nume și prenume? Ca să vorbim de la egal la egal, să vedem cine e anonim și jigodie…
13:08
Cu asta , Dr.X , chiar ai facut cum zice românul , “ai dat cu mucii‑n fasole” ! Multumesc , Dr. Livia si Sorin Sfârlogea pentru dialog , v‑am citit cu mare atentie si mai ales cu placerea de‑a vedea ca se poate dialoga în mod civilizat si cu argumente , chiar având pareri diametral opuse .
12:08
Referirea la CNAS nu a fost din dorinta de a institutionaliza relatia medic-pacient. Statul nu ne plateste nici pe noi pentru munca, si nu va asigura nici voua ca pacienti conditiile de care aveti nevoie in spital, de unde reiese faptul ca de multe ori pacientii sunt nevoiti sa isi cumpere singuri medicamentele. Nu sunteti la piata, adevarat. Dar explicati-mi o singura chestie…daca banii care s‑au dus din salariul dvoastra pentru sanatate nu se intorc in sanatate…cum e asta vina medicului? Sau de ce aveti asteptarea ca noi sa o rezolvam? Se discuta intens despre greva in momentul actual. Si marea majoritate a medicilor vor cresterea procentului din PIB alocat sanatatii, nu doar pentru salariile noastre,ci si pentru conditii mai bune in spital si aprovizionarea cu medicamente. Deci nu ne gandim doar la noi. V‑am sugerat sa mergeti la CNAS in ideea ca daca se pune presiune pe ei si din partea publicului general, se poate rezolva ceva mai mult. Pentru ca atata timp cat ei se bazeaza pe faptul ca nimeni nu le zice nimic, n‑or sa faca nici ei nimic. Asta este motivatia din spatele afirmatiei mele. Nu va trateaza CNAS-ul…dar prin faptul ca nu investeste in sistemul sanitar omoara oameni.
Daca simtiti ca medicul x sau y conditioneaza tratamentul pe care vi‑l acorda de faptul ca ii dati bani sau nu…va rog denuntati‑l. Daca este adevarat, nu merita sa fie considerat nici medic nici om si trebuie sa raspunda in fata legii. Eu nu stiu de unde va luati procentele si nici nu pot sa vorbesc decat din ce am vazut eu personal. Ideea cu plicul e adanc inradacinata si in mintea pacientului. Nu e nimeni fericit de situatia asta..pacientii se simt obligati sa dea, chiar si cand medicul le zice raspicat ca nu e nevoie. E trista povestea de ambele parti.
Nu neg faptul ca sunt medici care fac marketing cum il numiti dvoastra. Pot doar sa va promit ca eu n‑am facut si nici nu voi face asta…si nu e un comportament pe care sa il aprob. Dar in ceea ce priveste sa ma asigur ca nici alti medici nu fac asta…nu stiu cate sanse de reusita as avea. Poate aveti dvoastra o propunere in acest sens.
Din pacate inteleg mai bine decat mi-as dori referirea pe care ati facut‑o vizavi de asistente, pentru ca si eu am fost pacient la randul meu. Dar nu-mi permit sa vorbesc in numele unei alte profesii. Toti suntem personal medical, dar ele au drumul lor eu pe al meu. Nu le stiu sacrificiile personale, sau frustrarile sau dorintele ca sa pot vorbi in numele lor. Pot doar sa le incurajez pe cele care isi fac treaba si care sunt un real suport actului medical.
In incheiere, sper ca ocazia asta ne arata, si mie si tie, ca exista comunicare pacient-medic, si in afara cadrului profesional si chiar daca avem pareri diferite in anumite probleme, poate am reusit amandoi sa vedem putin din povestea celuilalt.
14:08
Livia, să-ți spun ce cred eu în privința reformei sănătății: nu mi se pare că e o chestiune de hei-rup! populist, în care masele populare îi forțează pe politicieni să dea mai mulți bani pentru sănătate. Cred că lucrurile astea se fac cu cap și coadă, că mai întâi ne gândim unde vrem să ajungem și abia apoi cum facem asta. Pentru că în momentul ăsta nu e deloc limpede ce fel de sistem de sănătate ar trebui să avem.
Medicii au părerea lor, politicienii au alte idei, antreprenorii din sănătate gândesc diferit. Eu, pacientul, nu știu pe cine să cred. Și nici nu știu să proiectez un sistem de sănătate performant. Dar dacă mă întrebi ce părere am o să-ți spun că sănătatea începe cu prevenția și că ar trebui să avem grijă la alimentație și la condiția fizică a oamenilor. Dacă le îmbunătățim pe astea, tratarea bolilor va costa mai puțin.
Da, medicii trebuie plătiți mult mai bine. Social vorbind munca lor e mult mai importantă decât o arată acum salariile lor. Dar asta nu justifică plicul. Și nici nu cred că simpla majorarea a salariilor — ca să vă astupăm gura — rezolvă problema de fond. Trebuie să începem cu salariile sau cu dotările spitalelor și cabinetelor? Ne întoarcem la ideea unui plan bine făcut și a unor obiective clare.
Politicienii pot finanța reforma, împinși din spate de noi prin puterea voturilor. Dar cine poate să facă aceste planuri de reformă? Nu voi, medicii? Unde vă sunt liderii profesionali, unde vă sunt arhitecții noului sistem de sănătate? Asta vreau să spun când am scris că trebuie să deveniți o breaslă, nu o tagmă.
Uite mai pe larg ce gândesc despre așa-zisa reformă a sănătății din 2012:
Privatizarea responsabilității
14:08
A, să nu uit. Știi de ce nu prea sunt reclamați medicii care cer plicul? Pentru că pacientului îi e frică de cum va fi tratat de ceilalți medici: deci tu ești reclamagiu de-ăla care ne faci necazuri? ok, nu-ți luăm bani, dar nici nu ne ocupăm de tine cum trebuie. Și, cum spuneam, când vine vorba de sănătatea proprie îți trece cheful de a fi revoluționar. Miza e prea mare.
Da, e o percepție. Dar, ghici ce? O percepție greșită necombătută la timp devine în timp adevărul incontestabil.
18:08
Nu stiu daca acest stii imi era adresat mie. Am stat destul prin spitale ca sa vad ce se intampla. Am vazut lucruri si mai rele decat 50 de RON pusi intr-un halat..dar am vazut si multi oameni batandu-si capul sa ajute bolnavi. Si cum plicul a fost declarat fapt penal…n‑o sa mai fie o problema..cel putin nu pt pacienti, deci poate e cazul sa nu mai intoarcem subiectul asta pe toate partile. Ironic e ca, un pacient are in continuare dreptul sa dea atentii…doctorul nu mai are dreptul sa‑i primeasca. Si in masura corectitudinii, cred ca logic gestul trebuia interzis de ambele parti. Ca un exemplu de alta tara, in Germania sunt multi pacienti care fie lasa bani, fie un mic cadou dupa ce pleaca din spital. Si doctorii iau fara vreo jena desi au salarii considerabil mai mari decat restul populatiei. Deci conteaza mult si perceptia. Banii dati inainte sa fii tratat e cu totul alta poveste, si desi sunt medici care inca fac asta, practica e incriminata de “breasla” noastra.
Din sistemul de sanatate fac parte si pacientii…nu iti zic iesi pe strada cu noi sau sustine-ne sau nimic de genul. Apreciez faptul ca nu ai folosit un limbaj licentios si respect dreptul la opinie. Imi place si sarcasmul si ironia…dar am comentat la acest articol pentru ca la fiecare propozitie ai atacat o intreaga profesie. Da, am depus un juramant. Sper ca toti pacientii care ne aduc aminte de asta sa‑l fi si citit vreodata in viata lor. Dar pot sa zic si eu un lucru…ca cetateni ai unei tari sunt obligati sa respectam drepturile omului. Si in drepturile omului intra si dreptul la dignitate, adica de a fi respectat pentru ceea ce esti si ce faci. Pentru ca ai mentionat de saracul student care nu poate sa mearga in club. Si dreptul la recreere. Si cum alege un om sa se distreze, in club, citind, in parc…e treaba lui proprie si personala. Ai nevoie de odihna sau distractie ca sa poti sa dai randament. Si remarca urmatoare nu e adresata dvoastra in mod special, dar voi folosi pers a II‑a singular: Nu imi spune mie ce juramant respect sau nu respect, atat timp cat nu respecti drepturile fundamentale ale unui om.
Poate dvoastra, in meseria pe care o practicati, aveti obieceiul sa va asumati faptele tuturor colegilor care au aceeasi profesie. Daca e asa, inteleg de ce imi spuneti sa ma uit in oglinda. Mie personal mi se pare absurd sa impui unui om, ca e medic, politist, profesor, inginer, jurnalist, faptele altuia. Oameni de cacat sunt in orice domeniu…poate ca atunci cand lucreaza in sanatate au un impact mai mare. Dar in afara de sa-mi asum faptele personale…si sa incerc, pe cat putinta, sa fiu o influenta pozitiva in mediul profesional si privat..nu am ce sa fac. Am auzit personal un pacient spunand ca ar trebui sa ia o mitraliera sa ne impuste pe toti ca oricum suntem incompetenti. Atunci ar fi trebuit sa le zic tuturor pacientilor care au venit dupa el..uitati-va in oglinda ca asta trebui sa tratam?
Spui ca medicii trebuie sa pregateasca reforma. Poate e adevarat, numai ca din pacate in facultate n‑am invatat decat medicina, nu politica, nu management financiar, nu nimic altceva. Demersuri se fac sa incercam sa gasim cea mai buna solutie…doar ca e nevoie si de oamenii din exterior. Nu invoc la reforme populiste, fac apel la inteligenta acestui popor sa-si dea seama ca societatea o facem noi…prin faptele si vorbele noastre. Deci din punctul meu de vedere conteaza si pacientii…pentru ca ce o sa fie bun sau rau de acum in sistemul medical o sa aiba un impact major asupra lor.
Ai foarte mare dreptate la partea cu preventia, dar educatia pe care o poate face un medic in acest sens depinde si de receptivitatea pacientului. Daca eu in practica mea am dat peste mai multi oameni care nu se lasa de fumat si mananca in continuare toate grasimile posibile si mai au putin si le plesnesc arterele din cauza asta decat peste oameni care chiar iti urmeaza sfatul…ar trebui sa spun ca sunteti toti o apa si un pamanat si ca nu meritati sa-mi racesc gura de pomana? Nu…si nu din cauza ca ma obliga juramantul vietii…ci pentru ca imi dau seama ca toti suntem diferiti si nu meritam sa fim judecati pentru faptele altora…si poate ca din 100 de oameni care nu te asculta, vine unul care chiar e dispus sa se schimbe si face totul sa se merite. La asta ma refer cand zic ca e nevoie si de pacienti. E nevoie sa fie dispusi sa asculte ce avem de spus, e nevoie sa mearga la politie daca dau peste un doctor care face un fapt penal, e nevoie sa fie dispusi sa vada si versiunea cealalta a povestii, si exemplele pot continua. E usor sa spui faceti voi ca e treaba voastra. Daca nu era si treaba ta, nu cred ca mai scriai acest articol.
E mult de discutat si e greu sa schimbi perceptii, dar tin sa va multumesc pentru ca v‑ati pastrat profesionalismul in cadrul acestor comentarii si ati pastrat un limbaj decent. Semn ca se poate sa exprimi o parere si elegant, nu ca la usa cortului cum sunt convinsa ca ati vazut destui…si medici..si pacienti.
Nu am apucat sa citesc parerea despre reforma din 2012, deci momentan ma abtin de la comentarii.
23:08
Livia, te citez, ca să-ți explic: “Poate dvoastra, in meseria pe care o practicati, aveti obiceiul sa va asumati faptele tuturor colegilor care au aceeasi profesie.”
Nu, nu‑l am. Dar medicii nu sunt ca mine, ca un inginer sau ca un polițist. Voi sunteți complet speciali. Voi sunteți cei care puteți să țineți aprinsă licărirea aia fenomenală care ne face să fim ceea ce suntem, care ne face vii. Și dacă suntem atât de critici cu voi e pentru că vă privim ca pe cineva din propria noastră familie — căci nu-ți pui viața în mâna oricui — și așteptăm ca și voi să ne priviți ca pe familia voastră, cea pe care n‑o minți și n‑o înșeli. Eu unul așa de mult aș vrea să vă iubesc.
Iar limbajul meu decent aș vrea să fie semnul că nu caut vinovați. Caut adevărul, ca să putem găsi soluții. Împreună, acceptându-ne fiecare greșelile proprii.
12:08
Degeaba ai citat, ca n‑am inteles nimic :)) Nu inteleg ce legatura are faptul ca doctorul nu e ca politistul cu faptul ca eu sunt obligata sa imi asum faptelor unui alt om. Uman vorbind, lasand profesia la o parte, chiar e realistic sa pretinzi asa ceva? Suna frumos paragraful 2, dar nu cred ca un medic e atat de special in cat sa fie capabil sa ii faca pe toti din profesia lui sa fie onorabili, decenti, si sa-si faca treaba. Sau poate pur si simplu n‑am eu incredere in capacitatille mele de influentare.
Nu stiu cat putem gasi adevarul ca nu stiu cine e in masura sa zica care e, dar macar am vazut putin din realitatea dvoastra si dvoastra putin din realitatea mea. Si pt mine cel putin, si asta e o mica realizare.
11:08
Ti se plange tie in speranta ca poate o sa intelegi mai multe despre sistemul de sanatate, privit si din interior. Nu stiu daca tu la 18 ani cand ti-ai ales facultatea stiai chiar totul despre viitoarea meserie. Nici majoritatea celor care aleg medicina nu-si dau seama de atatea la 18 ani..poate restul populatiei Romaniei e foarte matura la varsta aia de toti aruncati argumentul asta in fata. Si da, esti constient de conditiile proaste din sanatate si de salariile nu tocmai mari. Dar iti garantez eu, cu mana pe inima, ca de ura publica indreptata impotriva medicilor n‑ai habar…si te loveste din secunda cand intri in sistem, in fiecare zi putin cate putin.
Nici medicii nu inteleg de ce pacientii le arunca lor in fata faptul ca platesc asigurari de sanatate. Asigurarile se platesc la CNAS. Ei distribuie banii cum vor (un procent semnificativ merge in afara sistemului de sanatate, dar sunt date publice, ati putea sa va interesati sa vedeti). In loc sa‑i dati in cap doctorului cu asigurarile voastre de sanatate, mergeti la CNAS si intrebati acolo unde sunt banii dvoastra.
Domnilor pacienti, aveti drepturi, si cereti-le cu fiecare ocazie. Dar cereti acolo unde trebuie. Si mai tineti minte ca pe langa drepturi, aveti si responsabilitati. Si medicul are si responsabilitati, dar si drepturi, care, la fel ca si ale voastre, sunt incalcate. Daca sarim unul la gatul altuia nu se va rezolva niciodata nimic. Dar poate asta isi si doreste statul..medicii sa injure pacientii, pacientii sa injure medicii…si nici unul dintre noi sa nu vada ca marea problema e faptul ca banii se duc oriunde mai putin in sanatate.
Ati vorbit de respect in articolul dvs. Pai respectul se castiga, nu se pretinde. Si trebuie sa fie un efort de ambele parti. Poate consideri ca un medic trebuie sa te respecte doar din prisma juramantului, indiferent de cum te porti tu cu el sau cum ii vorbesti. Nu stiu cat de corecta e asteptarea asta. Probabil ca n‑o sa fiti de acord cu ce am scris, dar poate va da un mic subiect de gandit. Nu detinem niciunul adevarul suprem, dar ca oameni avem capacitate de intelegere si empatie. Hai sa incepem sa ne respectam mai mult.
11:08
Hai să începem să ne respectăm, de acord. Ce-ați zice să începem prin a înceta să faceți marketing în cabinetele medicale, ca semn de respect pentru mine, ca dovadă că mă priviți ca pe un pacient, nu ca pe un portofel? Pentru că abuzurile la care sunteți supuși din partea pacienților au (cel puțin în parte) această explicație: reputația de șpăgari și de vânzători de medicamente pe care v‑ați făcut‑o singuri. Nu v‑a forțat nimeni să condiționați calitatea serviciului medical de plicul strecurat în buzunar. Dar oricine știe în țara asta că dacă nu dai ceva în spital, nu te bagă nimeni în seamă. N‑o fi adevărat 100%, dar 60% tot e. Și e suficient ca să fiți toți puși într‑o oală.
Nu uitați nici de personalul cu studii medii. Asistentele au și ele contribuția lor la imaginea unui spital, iar ele sunt de trei ori mai șpăgare decât medicii.
Și nu mă trimiteți să vorbesc cu CNAS pentru că acolo am dat banii. Eu nu vreau să cumpăr ceva, nu sunt la piață. Eu vreau să vorbesc cu voi, medicii, despre sănătatea mea și statul să vă plătească pentru muncă. Nu CNAS-ul mă ajută să rămân sănătos, ci voi. Hai să nu instituționalizăm relațiile dintre medic și pacient, că ne pierdeți definitiv încrederea.