7 secrete ale berii românești

Cei de la RISE Project au făcut de curând o inves­ti­gație în lumea pro­ducă­to­rilor de bere din Româ­nia. În esență n‑au aflat foarte multe, pen­tru că în jurul aces­tui dome­niu există o mantie de secre­tomanie întrețin­ută de com­pa­tri­oți ai voștri, oameni pe care îi întâl­niți în fiecare zi și care știu ade­vărul despre ce conține berea pe care o beți, dar vi‑l ascund pen­tru că sun­teți mai puțin impor­tanți pen­tru ei decât salariul pe care îl primesc. Dar citiți arti­colul celor de la RISE Project, am pus un link mai jos. Vă asigur că tot ce scrie acolo e ade­vărat, ba chiar sunt lucruri și mai rele care nu sunt încă știute decât de firmele respec­tive.

Ce e impor­tant să țineți minte când duceți la gură un pahar de bere:

  1. Berea tradițion­ală se pro­duce din malț, care (sim­pli­ficând) e orz prăjit. Malțul e pus la fer­men­tat și se adaugă alte plante pen­tru arome, de pildă hamei. În funcție de rețetă, pro­ce­sul durează 2–4 săp­tămâni.
  2. Toți foștii pro­ducă­torii interni, unii din­tre ei folosind încă metode tradiționale de fab­ri­cație (de pildă Bere Mureș care pro­ducea Neu­markt) au fost cumpărați și unii au fost apoi închiși de mar­ile con­cerne pen­tru a elim­ina con­curența. Sor­ti­mentele lor au fost pre­lu­ate ca brand și rețetele mod­ifi­cate după metodologii chim­ice.
  3. Ca să crească pro­duc­tiv­i­tatea prin scurtarea pro­ce­su­lui de pro­ducție com­pani­ile de bere folos­esc cereale brute, adică orz și porumb, cu sim­plul scop de a pro­duce alcoolul din bere. Fer­men­tația este declanșată și accel­er­ată cu enz­ime indus­tri­ale. În loc de săp­tămâni, pro­ce­sul durează 4–5 zile.
  4. Ca să nu existe vari­ații de cal­i­tate din cauza loturilor de cereale, gus­tul se dă din adi­tivi chimici. Deci adio hamei, adio ingre­di­ente nat­u­rale. Citez din arti­col: "[…] pro­ducă­torii de enz­ime fac berea mai acce­si­bilă oame­nilor din regiu­nile cu ven­i­turi mici". Adică v‑au clasi­fi­cat ca fiind niște sărăn­toci care n‑aveți bani de bere bună, dar sunt buni și creițarii voștri, așa că au creat o poți­une ieft­ină ca s‑o puteți plăti și even­tual să beți cât mai multă.
  5. În foarte multe cazuri rețeta uti­lizată în Româ­nia pen­tru o marcă de bere nu are nici o legă­tură cu cea uti­lizată în țările ves­tice. Pen­tru noi s‑au inven­tat rețete "spe­ciale", intens chimizate. Din această cauză unele com­panii pro­ducă­toare de bere au prob­leme în a val­ida cal­i­ta­tiv pro­pria pro­ducție, pen­tru că ceea ce fac în Româ­nia este în afara stan­dard­e­lor interne ale grupu­lui din care fac parte. Pen­tru că iese mult profit toată lumea se face că nu observă această prob­lemă.
  6. Româ­nia este sin­gura țară (sau printre foarte puținele) din Europa unde se vinde bere la PET. Noți­unea de ambalaj de plas­tic pen­tru bere este inac­cept­abilă în țările civ­i­lizate. Adoptarea ideii de PET în Româ­nia a por­nit de la doza­toarele de bere din anii '90, iar pro­ducă­torii au pre­luat ideea sti­clei de plas­tic ca să reducă cos­turile și să scape de ambal­a­jele return­abile.
  7. Într-un PET de bere ambal­a­jul este mai scump decât conțin­u­tul. Nu pen­tru că ambal­a­jul e scump, ci pen­tru că berea e o poșircă ieft­ină, com­pusă din chim­i­cale.

Citiți și INDUSTRIA SECRETĂ DIN SPATELE BERII ROMÂNEȘTI :Rise Project


Comentează pe Facebook...


Comentează pe blog...

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.


  1. Daniela

    Nici măcar berea nu mai e ce‑a fost odin­ioară… 🙁


Abonează-te...

Trimite-mi articolele noi la: 

Am înțeles termenii și condițiile în care sunt utilizate datele mele.

Meniu