Cei de la RISE Pro­ject au fă­cut de cu­rând o in­ves­ti­ga­ție în lu­mea pro­du­că­to­ri­lor de bere din Ro­mâ­nia. În esență n‑au aflat foarte multe, pen­tru că în ju­rul aces­tui do­me­niu există o man­tie de se­cre­to­ma­nie în­tre­ți­nută de com­pa­tri­oți ai voș­tri, oa­meni pe care îi în­tâl­niți în fi­e­care zi și care știu ade­vă­rul des­pre ce con­ține be­rea pe care o beți, dar vi‑l as­cund pen­tru că sun­teți mai pu­țin im­por­tanți pen­tru ei de­cât sa­la­riul pe care îl pri­mesc. Dar ci­tiți ar­ti­co­lul ce­lor de la RISE Pro­ject, am pus un link mai jos. Vă asi­gur că tot ce scrie acolo e ade­vă­rat, ba chiar sunt lu­cruri și mai rele care nu sunt încă ști­ute de­cât de fir­mele res­pec­tive.

Ce e im­por­tant să ți­neți minte când du­ceți la gură un pa­har de bere:

  1. Be­rea tra­di­țio­nală se pro­duce din malț, care (sim­pli­fi­când) e orz pră­jit. Mal­țul e pus la fer­men­tat și se ada­ugă alte plante pen­tru arome, de pildă ha­mei. În func­ție de re­țetă, pro­ce­sul du­rează 2–4 săp­tămâni.
  2. Toți foș­tii pro­du­că­to­rii in­terni, unii din­tre ei fo­lo­sind încă me­tode tra­di­țio­nale de fa­bri­ca­ție (de pildă Bere Mu­reș care pro­du­cea Ne­u­markt) au fost cum­pă­rați și unii au fost apoi în­chiși de ma­rile con­cerne pen­tru a eli­mina con­cu­rența. Sor­ti­men­tele lor au fost pre­lu­ate ca brand și re­țe­tele mo­di­fi­cate după me­to­do­lo­gii chi­mice.
  3. Ca să cre­ască pro­duc­ti­vi­ta­tea prin scur­ta­rea pro­ce­su­lui de pro­duc­ție com­pa­ni­ile de bere fo­lo­sesc ce­re­ale brute, adică orz și po­rumb, cu sim­plul scop de a pro­duce al­co­o­lul din bere. Fer­men­ta­ția este de­clan­șată și ac­ce­le­rată cu en­zime in­dus­tri­ale. În loc de săp­tămâni, pro­ce­sul du­rează 4–5 zile.
  4. Ca să nu existe va­ri­a­ții de ca­li­tate din ca­uza lo­tu­ri­lor de ce­re­ale, gus­tul se dă din adi­tivi chi­mici. Deci adio ha­mei, adio in­gre­diente na­tu­rale. Ci­tez din ar­ti­col: “[…] pro­du­că­to­rii de en­zime fac be­rea mai ac­ce­si­bilă oa­me­ni­lor din re­giu­nile cu ve­ni­turi mici”. Adică v‑au cla­si­fi­cat ca fi­ind niște să­răn­toci care n‑aveți bani de bere bună, dar sunt buni și crei­ța­rii voș­tri, așa că au creat o po­țiune ieftină ca s‑o pu­teți plăti și even­tual să beți cât mai multă.
  5. În foarte multe ca­zuri re­țeta uti­li­zată în Ro­mâ­nia pen­tru o marcă de bere nu are nici o le­gă­tură cu cea uti­li­zată în ță­rile ves­tice. Pen­tru noi s‑au in­ven­tat re­țete “spe­ci­ale”, in­tens chi­mi­zate. Din această ca­uză unele com­pa­nii pro­du­că­toare de bere au pro­bleme în a va­lida ca­li­ta­tiv pro­pria pro­duc­ție, pen­tru că ceea ce fac în Ro­mâ­nia este în afara stan­dar­de­lor in­terne ale gru­pu­lui din care fac parte. Pen­tru că iese mult pro­fit toată lu­mea se face că nu ob­servă această pro­blemă.
  6. Ro­mâ­nia este sin­gura țară (sau prin­tre foarte pu­ți­nele) din Eu­ropa unde se vinde bere la PET. No­țiu­nea de am­ba­laj de plas­tic pen­tru bere este inac­cep­ta­bilă în ță­rile ci­vi­li­zate. Adop­ta­rea ideii de PET în Ro­mâ­nia a por­nit de la do­za­toa­rele de bere din anii ’90, iar pro­du­că­to­rii au pre­luat ideea sti­clei de plas­tic ca să re­ducă cos­tu­rile și să scape de am­ba­la­jele re­tur­na­bile.
  7. Într-un PET de bere am­ba­la­jul este mai scump de­cât con­ți­nu­tul. Nu pen­tru că am­ba­la­jul e scump, ci pen­tru că be­rea e o poșircă ieftină, com­pusă din chi­mi­cale.

Ci­tiți și INDUSTRIA SECRETĂ DIN SPATELE BERII ROMÂNEȘTI :Rise Pro­ject


Comentează pe Facebook...


Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

  1. Daniela

    Nici mă­car be­rea nu mai e ce‑a fost odi­ni­oară… 🙁


Abonează-te...

Trimite-mi articolele noi la: 

Am înțeles termenii și condițiile în care sunt utilizate datele mele.

Meniu