Refugiați sau imigranți?

În prin­cipiu nu mă îngri­jore­ază ideea unor refu­giați care să fie adă­postiți în Româ­nia. Cred că din sol­i­dar­i­tate umană tre­buie să facem ast­fel de ges­turi. Însă insist pe ter­menul corect: refu­giați. Cineva care se refu­giază are un drum al său pe care îl urmează, are o țintă către care se îndreaptă și — prins de niște urgii nepre­văzute — are tem­po­rar nevoie de un adă­post, până când vre­mea rea a tre­cut și el poate merge mai departe pe dru­mul său.

Nu prea am sen­ti­men­tul că despre refu­giați vor­bim însă în cazul pop­u­lației arabe care invadează Europa în ultima vreme. Poate ter­menul invazie e exagerat, câteva sute de mii de oameni nu pot invada un con­ti­nent cu câteva sute de mil­ioane de etnici. Totuși îngri­jo­rarea mea per­sistă, pen­tru că am sen­ti­men­tul că e vorba de imi­grație, nicide­cum de refugiere. Europa, implicit și Româ­nia, nu e halta, ci des­ti­nația finală. Europa nu e adă­pos­tul, ci noua casă.

Dacă ar emi­gra în Româ­nia orice pop­u­lație euro­peană, n‑aș fi câtuși de puțin îngri­jo­rat (până la un anu­mit număr de oameni, după care ar deveni invazie, nu imi­grație). Sun­tem foarte com­pat­i­bili social, avem în prin­cipiu ace­lași mod de viață, cul­turile noas­tre sunt extrem de sim­i­lare. Am avea de învățat unii de la alții, iar rezul­tatul ar fi cu sig­u­ranță benefic pen­tru ambele părți. Exem­plele isto­riei demon­strează acest lucru: sașii și maghiarii din Româ­nia au con­tribuit — din­colo de aspectele politice și dom­i­nați­ile ter­i­to­ri­ale — cu o cul­tură care a îmbogățit‑o pe a noas­tră și cu sig­u­ranță că și ei au pre­luat câte ceva de la noi.

Nu ace­lași lucru îl cred și când vine vorba despre oameni a căror cul­tură e com­plet difer­ită. Țiganii sunt un exem­plu viu, pe care îl vedem cu ochii pro­prii: de sute de ani inte­grarea lor a eșuat și ei con­tinuă să trăi­ască după pro­pri­ile lor reg­uli, chiar dacă asta intră în con­flict cu legile și reg­ulile soci­etății majoritare. Nu pot fi inte­grați pen­tru că nu vor să fie inte­grați. Doar nazis­mul și comu­nis­mul prin metodele lor vio­lente au putut schimba oare­cum situ­ația, dar n‑a fost nici com­plet și nici defin­i­tiv. Comu­ni­tatea țigănească a revenit la obi­ceiurile sale ime­diat ce pre­siunea a fost înde­păr­tată, pre­cum un arc care a fost ținut ten­sionat.

Mi se pare că aceeași situ­ație e și cu ara­bii care imi­grează. Imaginați-vă o tabără de refu­giați: niște cor­turi sau con­tainere în care trăi­esc claie peste gră­madă familii întregi. Ce fac toată ziua? Cu ce se ocupă? Cine îi hrănește? De la ce punct începem să le spunem să se hrănească prin munca pro­prie? Și ce să facă? Unde să se anga­jeze? Ce cal­i­ficări au? Ce lib­ertăți vor avea? Pot să plece ori­unde vor? Vor avea acte românești? Cât timp o să‑i ținem? Un mil­ion de între­bări, prea puține răspun­suri.

Deși răspun­surile s‑ar putea să fie mai sim­ple decât ne imag­inăm. Căci, ase­meni țiganilor veniți pare-se din India, ara­bii au o foarte put­er­nică cul­tură pro­prie, pe care o vor păs­tra cu îndâr­jire. Este o cul­tură net difer­ită de a noas­tră și care impune niște ame­na­jări sociale pe care nu știu dacă sun­tem foarte feri­ciți să le con­frun­tăm. Amintiți-vă de unde vin: țări mai degrabă sărace, unde petrolul este pro­pri­etatea unor familii bogate, unde natura este destul de zgârcită în daruri, iar agri­cul­tura și creșterea ani­malelor sunt posi­bile doar în anu­mite zone dar și acolo în condiții destul de anevoioase. Sunt obișnuiți să trăi­ască cu puține resurse, dar cu foarte mult timp la dis­poz­iție. Când nu ai de dat cu sapa și de îngri­jit ani­male, când nu ai un ser­vi­ciu con­stant, tim­pul e tot al tău și tre­buie să‑l umpli cu ceva.

Nu vă duceți cu gân­dul la țări pre­cum Ara­bia Sau­dită, Qatar, Bahrein sau Emi­ratele Arabe, alea nici nu‑s țări, sunt feudele unor familii prin­ciare care — pen­tru a avea lin­iște — împart cu gen­eroz­i­tate bani nativilor ca să ducă o viață decentă fără să muncească. Toc­mai de aia nici nu primesc refu­giați, ar tre­bui să dea din buzu­narul lor. Dar în țările mai sărace, unde nu prea se împarte nimic din mult mai puțina bogăție al sub­solu­lui, oamenii au tot tim­pul din lume la dis­poz­iție ca să-și con­tem­ple nea­jun­surile. Când n‑ai nici o tre­abă și o sută de necazuri, îți găsești ceva de făcut: negoț, cafea, narghilea, Coran, puzderie de copii. Sau te bați cu vecinii ori cu duș­manii pe care ți‑i inven­tezi sin­gur: șiiți-suniți, creștini-musulmani, evrei-arabi, șamd. Cu tim­pul toate astea devine tradiție, cul­tură a poporu­lui. Așa e bine, așa tre­buie să pro­cedezi, așa îți educi copiii. Când ajungi în Europa, e cât se poate de firesc pen­tru tine să-ți dorești să trăiești la fel.

Priv­iți imag­inile de mai jos — se întâm­plă în Croația — și spuneți-mi cu mâna pe inimă că nu seamănă deloc cu bătăile din cartierele țigănești și că, pre­supunând că Ger­ma­nia sau Franța sau Olanda s‑ar afla în difi­cul­tate iar noi am primi refu­giații lor, și europenii s‑ar com­porta la fel…

Nu cred că vom fi cov­ârșiți de arabi din cauza aces­tor așa-ziși refu­giați. Dar cred că mai adăugăm încă o prob­lemă cul­tur­ală insolv­abilă la cele pe care deja le avem.


Comentează pe Facebook...


Comentează pe blog...

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.


  1. Gál Jáger Ernő

    Astia daca vor sa se lupte ,de ce nu raman in tara lor de bastina ,macar acolo au cu cine.

  2. Dumitru Tican

    astia sint diri­jati si ne vor face prob­leme ire­zolv­abile

  3. Rody Rodica

    vom ajunge sa jucam cum vor canta ei,doamne fereste,ne asteapta vre­muri grele,ce scrie in bib­lie se implineste si totul se des­fa­soara cu o rapid­i­tate de nedescris

  4. Szasz Ferencz

    Cotro­pi­tori mai exact, iar noi sun­tem niste lasi care nu sun­tem in stare sa aparam gran­itele tarii. RUSINE !!!!

  5. Adrian Bau

    Tara le e dis­trusa , intelegeti asta ca nu poti supravi­e­tuii , dis­trus com­plet ( ce ati face??,)

    • Titu Zanfirescu-Cianciulli

      : Cati din­tre ei sunt refu­giati din zona de razboi? Si apoi de ce musai in Europa,un con­ti­nent cu religii si obi­ceiuri diferite de ale lor ?

    • Adrian Bau

      Famili­ile si pri­etenii lor sunt deja de multi ani in europa , si daca ai un sim­plu ser­vici poti trai decent

  6. Radu Beni

    ce intre­bari tampite

  7. Cristian Bucur

    Nu avem noi destule prob­leme…

  8. Főcze János

    Batausi!

  9. Cristian Popovici

    Aces­tia in marea lor majori­tate nu sunt refu­giati ci imi­granti diri­jati anume spre Europa cu un scop bine determinat.Sunt curios cum vor ges­tiona ofi­cialii nos­tri sit­u­a­tia cand vor incepe pre­ten­ti­ile lor,deoarece in 25 de ani nu au reusit sa impuna legile tarii noas­tre in 2 judete cu pre­ten­tii de autonomie ter­i­to­ri­ala si lingvis­tica .Vom ajunge sa mergem pe burta sa nu der­an­jam ca sun­tem romani

    • Elekes OszkÁr

      E prea trist ca cineva inca nu stie, ca cele 2 judete cu pre­ten­tii de autonomie ter­i­to­ri­ala si lingvis­tica au exi­s­tat inainte de schim­bari ale fron­tierelor actuale. Noi am fost aici, dar au venit noi stap­ini, care se simt bine numai impunind legile lor asupra minori­tatii, care se afla aici. Cum v‑ati simti, daca copilul d.voastra ar tra­bui sa invete o limba straina(indiferent daca asta e limba ofi­ciala, pen­tru un copil tot o limba straina este)la nivel de limba materna(dar nu e limba lui materna, si nici nu o sa fie, indifer­ent de natiune)si di cauza asta sa aiba prob­leme in con­tinuu? Noi nu vrem nimic de la majoritari(limba, cultura,istoria, obi­ceiui, ca noi avem de toate). Dar fiecare cu nivelul sau de cul­tura. Ca nu ne lasa in pace-arata ceva. Dar cand vor sosi arabi, atunci o sa dati seama, ca fata de ei, prob­lema pe care aratam noi, este un nimic- numai ca o sa fie tarziu. Atunci s‑o spuneti lor, ca n‑au drep­tul la drapelul lor, la limba lor, la obi­ceiulire lor, la reli­gia lor…dar va fi prea, prea tarziu.N‑o sa va raspaunda‑o sa va arunce in aer-pur si sim­plu. Daca nu e de inte­les ce am scris, atunci scuze-nu este limba mea materna(vorbiti o limba straina la acest nivel?)-dar mai degraba dau mana cu dum­neav­oas­tra, decat cu un emi­grant venit de nu se stie unde, comportandu-se asa cum fac ei, punand in peri­col tot ce este aici.

  10. Lakatos Maria

    DERBEDEI

  11. Laura Muresanu

    Toc­mai pt că extrem de mulți sunt imi­granți aven șansa să nu‑i vedem prea mult pe aici — ăștia nu caută refugiu ci doar un trai mai bun.

  12. Ludwig Lloyd Gergely

    Astia nu‑s refu­giati… majori­tatea din­tre ei sunt, doar niste miz­er­abile si vio­lente ani­male umane scap­ate de sub con­trol. Aseme­nea crea­turi nu merita aju­tate, mai ales, cind refuza pur si sim­plu orice gest de aju­tor, chiar si sti­cla de apa.…


Abonează-te...

Trimite-mi articolele noi la: 

Am înțeles termenii și condițiile în care sunt utilizate datele mele.

Meniu