Po­ves­tea tra­ge­diei de la Co­lec­tiv se re­con­stru­iește trep­tat, pe mă­sură ce an­che­tele avansează. Mai în­tâi am aflat că clu­bul min­țise în pri­vința ca­pa­ci­tă­ții și des­ti­na­ției lo­ca­ției, în­ghe­su­ind sute de oa­meni acolo unde ar fi tre­buit să existe ma­xim 80 de inși. Apoi am aflat că pri­mă­ria a dat au­to­ri­za­ție de func­țio­nare fără să‑i pese prea mult de ce se va în­tâm­pla cu ade­vă­rat acolo, dacă le­gea va fi în­căl­cată. Că a fost și șpagă la mij­loc, pro­ba­bil — vom afla la mo­men­tul po­tri­vit.

Pe urmă am aflat că ar­ti­fi­ci­ile care au aprins in­cen­diul au fost in­sta­late de o firmă spe­cia­li­zată, care a tri­mis un pi­ro­teh­ni­cian ca să le ope­reze, iar teh­ni­cia­nul n‑a se­si­zat că bu­re­tele spre care bă­teau ar­ti­fi­ci­ile era po­ten­țial in­fla­ma­bil și n‑a în­tre­bat ni­mic. Am luat apoi la cu­noș­tință că per­soana care or­ga­niza teh­nic scena cu toate de­ta­li­ile ei — su­net, cu­rent elec­tric, am­pla­sa­mente — in­clu­siv show-ul pi­ro­teh­nic, era unul din­tre eroii de­co­rați post-mor­tem pen­tru că a sal­vat pe al­ții. Îna­inte de a‑i salva, el a fost cel care a in­di­cat unde se am­pla­sează ar­ti­fi­ci­ile și la ce mo­ment tre­buie de­clan­șate, pen­tru că era treaba lui.

După tra­ge­die am aflat că firma de efecte pi­ro­teh­nice nu în­che­iase un con­tract scris cu or­ga­ni­za­to­rii con­cer­tu­lui și că au fost prinși în timp ce în­cer­cau să dis­trugă do­cu­mente. Pa­tro­nii au fost ares­tați. După care o an­chetă a lui To­lon­tan ne arată că tot firma aia a or­ga­ni­zat fo­curi de ar­ti­fi­cii pe sta­dio­nul na­țio­nal, cu acor­dul ISU, deși sta­dio­nul na­țio­nal nu este au­to­ri­zat de ISU pen­tru că are un aco­pe­riș dintr-un ma­te­rial ne­o­mo­lo­gat în Ro­mâ­nia ca re­zis­tență la in­cen­dii. Cu toate as­tea ISU a fost de acord. Iar zvo­nu­rile spun că există niște apro­pi­eri sus­pecte în­tre ISU și această firmă.

Dar există un nu­mi­tor co­mun al tu­tu­ror aces­tor eve­ni­mente or­ga­ni­zate, cel din clu­bul Co­lec­tiv și cel de pe sta­dio­nul na­țio­nal. Și multe al­tele care se în­tâm­plă. Toate sunt fă­cute re­pede. Cum zice Co­rina Bă­canu într-un ar­ti­col de ieri “în Bu­cu­rești oa­me­nii se uită des la ceas”. E grabă mare, nu‑i vreme de multe cal­cule, de so­co­tit ce ris­curi există. Tre­buie fă­cut pro­fit, nu e mo­men­tul acum să ob­ți­nem au­to­ri­za­ți­ile le­gale pen­tru un club unde in­tră cinci sute de oa­meni. Tre­buie în­ca­sată re­pede o șpagă, nu‑i vreme să ne gân­dim că ris­căm vie­țile unor oa­meni. Tre­buie or­ga­ni­zat iute un con­cert de lan­sare a unui al­bum, n‑avem timp de sem­nat con­tracte. Tre­buie să fie în­j­ghe­bat ra­pid un show cu ar­ti­fi­cii, nu e când să stu­diem bu­re­tele in­fla­ma­bil de pe pe­reți. Tre­buie dis­truse re­pede niște do­cu­mente in­cri­mi­na­toare, nu‑i timp să ne gân­dim că poate sun­tem deja sub fi­la­jul po­li­ției. Tre­buie să aju­tăm ime­diat vic­ti­mele in­cen­di­u­lui, n‑avem timp să aflăm care e si­tu­a­ția lor me­di­cală. Tre­buie să‑i du­cem re­pede pe cei ră­niți în stră­i­nă­tate, nu avem când să ne în­tre­băm dacă pot su­porta trans­por­tul. Re­pede, mai re­pede, cel mai re­pede. Și pen­tru că ni­meni nu se oprește să se gân­dească mai bine la con­se­cințe, unii ajung în puș­că­rie, al­ții — mai rău — mor ne­vi­no­vați. Noi însă con­ti­nuăm să cre­dem că cel mai im­por­tant e să ac­ce­le­răm.

Dom­nule pre­șe­dinte, nu te miști o dată cu no­mi­na­li­za­rea pre­mi­e­ru­lui ăla? Și cu schim­ba­rea Ro­mâ­niei ce faci, o mai moș­mondești mult? Că doar ți-am spus clar ce vrem de la tine: să ne fie bine, ca să nu ne fie rău. Lasă dracu’ te­o­ria aia cu “pas cu pas”, că nu te-am pus acolo ca să dormi. Re­pede, re­pede, re­pede! Schimbă clasa po­li­tică, adu una nouă și miș­toacă. Re­zolvă cu in­fras­truc­tura, că n‑avem șo­sele pe care să ne gră­bim. Și vezi cum aran­jezi și cu fon­du­rile eu­ro­pene, să fie multe și grase. Până mâine să vii cu o nouă Ro­mâ­nie în care noi să ne in­sta­lăm co­mod și să trăim bine. Hai, la treabă, că — dacă nu — te de­mi­tem einz-zwei!


Comentează pe Facebook...


Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.


Abonează-te...

Trimite-mi articolele noi la: 

Am înțeles termenii și condițiile în care sunt utilizate datele mele.