Deci Da­cian Cio­loș e pre­mier de­sem­nat și ur­mează să ve­dem ce ca­bi­net își va al­că­tui. Am bă­nu­iala că va fi unul foarte pro­fe­si­o­nist. Dar la fel de bine știu că ori­cât de pro­fe­si­o­nist îl va face pre­cis se vor găsi unii care să‑i gă­sească bube în cap vre­u­nui mi­nis­tru sau al­tul. Căci și în presă și în so­cial me­dia avem tot fe­lul de vor­bi­tori și spe­cia­liști în dat cu pă­re­rea, care n‑au nici o tre­să­rire atunci când se gân­desc (dacă se gân­desc) că ne aflăm într-un mo­ment foarte im­por­tant din punct de ve­dere is­to­ric. Era să zic că e un mo­ment is­to­ric, dar în ul­tima clipă mi-am dat seama că nu­mai dacă îl va­lo­ri­fi­căm co­rect va de­veni remarcabil.

Ca să n‑avem vorbe că mă dau deș­tept, iaca ce zi­ceam eu ieri pe Twitter:

Eu am șir de bă­nu­ieli pe care le tot pri­to­cesc în ul­ti­mele zile și acum m‑am ho­tă­rât să le îm­păr­tă­șesc pen­tru că au în­ce­put să mi se pară tot mai credibile:

  1. Iohan­nis nu s‑a ho­tă­rât acum să‑l no­mi­na­li­zeze pe Cio­loș drept prim-mi­nis­tru. Cred că de mai multă vreme pre­gă­tise această no­mi­na­li­zare, iar Cio­loș știa foarte bine. Pre­șe­din­tele aș­tepta mo­men­tul po­tri­vit, însă nu s‑a gân­dit nici o clipă că va apă­rea tra­ge­dia de la Co­lec­tiv care va duce la că­de­rea gu­ver­nu­lui Ponta. Evi­dent, ni­meni nu se aș­tepta la asta.
  2. Dacă am drep­tate cu pri­mul punct Cio­loș va al­că­tui des­tul de re­pede echipa de mi­niș­tri, do­ve­dind că era pre­gă­tit pen­tru desemnare.
  3. Pro­blema lui Iohan­nis era însă una dublă: cum să con­vingă PSD să ac­cepte un pre­mier teh­no­crat fără să‑l trân­tească în par­la­ment la în­ves­tire și cum să cal­meze PNL-ul — mai ales aripa pe­de­listă — că nu‑l no­mi­na­li­zează pe ca­ri­ca­tu­ris­tul ăla de Pre­doiu (apropo, vă pro­mit eu că ăla n‑ajunge pre­mier nici­o­dată). Și, pe ne­aș­tep­tate, oca­zia s‑a ivit: ma­ni­fes­ta­ți­ile de stradă de­clan­șate de tra­ge­dia de la Co­lec­tiv. Ne­do­rită oport­u­ni­tate, dar to­tuși demnă de a fi va­lo­ri­fi­cată — ar fi fost pă­cat ca toată su­fe­rința și sa­cri­fi­ciul să rămână doar o sta­tis­tică. Lu­mea cere mo­ra­li­tate și com­pe­tență, în­lă­tu­ra­rea ac­tu­a­lei clase po­li­tice. În mod evi­dent există o mare ener­gie po­pu­lară ne­di­rec­țio­nată spre obiec­tive con­crete, dar ea ar fi pu­tut fi ca­na­li­zată spre o primă schim­bare a sti­lu­lui de guvernare.
  4. Miș­ca­rea ge­ni­ală a lui Iohan­nis a fost in­vi­ta­rea la con­sul­tări a so­ci­e­tă­ții ci­vile. Prea pu­țin conta cine ve­nea să re­pre­zinte strada, iar dez­ba­te­rile din presă pe acest su­biect au fost ste­rile și ne­im­por­tante. El a do­rit și a re­u­șit să preia mare parte din le­gi­ti­mi­ta­tea stră­zii și să o trans­fere în această no­mi­na­li­zare: iată, po­po­rul s‑a să­tu­rat de voi și de co­rup­ția voas­tră, sun­tem într‑o criză mo­rală, vă ofer so­lu­ția unui gu­vern teh­no­crat care să ges­tio­neze țara până la ale­geri. Șah și mat. Și la PSD și la PNL. Dacă se opu­neau, nu se opu­neau lui Iohan­nis, ci stră­zii și nici unii nu-si per­mi­teau cos­tul po­li­tic al unei îm­po­tri­viri. (Des­pre UNPR nu mai vor­besc pen­tru că sunt așa de spe­ri­ați de pros­ti­ile pe care le-au fă­cut Oprea și Pie­done că sunt gata acum să facă sluj ne­con­di­țio­nat în față lui Iohan­nis. Ei tră­iesc cu spe­ranța de­șartă că așa vor cum­păra niște ier­tare pu­blică. Însă Oprea va ajunge con­dam­nat pen­tru po­ves­tea cu co­loa­nele ofi­ci­ale, veți vedea.)
  5. Unii vor spune că Iohan­nis s‑a fo­lo­sit de stradă. Da, dar a făcut‑o pen­tru un scop bun. Alt­min­teri to­tul s‑ar fi stins pre­cum ma­ni­fes­ta­ți­ile din 2012 — apă­reau tot fe­lul de alți “pro­tes­ta­tari” tri­miși să cre­eze con­fu­zie, cir­cul de­ve­nea to­tal, ini­ția­to­rii ar fi dis­pă­rut și pe urmă pro­tes­tul con­fis­cat s‑ar fi stins trep­tat, la co­manda ce­lor care l‑au de­tur­nat. Iar acuma asis­tam cum ne­go­cia Li­viu Drag­nea un prim mi­nis­tru din­tre pu­pi­lii lui.
  6. Dacă Cio­loș și Iohan­nis s‑au în­țe­les de mai mult timp, vom ve­dea un gu­vern cu to­tul alt­fel. Există un sin­gur dacă: dacă PSD se apucă să pună bețe în roate în par­la­ment. Și dacă se va în­tâm­pla asta ăla va fi mo­men­tul când va fi ne­voie de noi din nou în stradă, ca să bă­găm iar groaza în ei. La asta s‑a re­fe­rit Iohan­nis când a spus în piață oa­me­ni­lor să rămână im­pli­cați. Dacă vrem schim­bare, are ne­voie de susținere.
  7. Sun­tem în no­iem­brie. Ur­mă­to­rul eve­ni­ment este ter­me­nul în pro­ce­sul lui Drag­nea. Fără el PSD va in­tra într‑o de­grin­go­ladă to­tală și va fi for­țat să se re­de­fi­nească. După cum ni s‑a pro­mis, lu­cru­rile se în­tâm­plă pas cu pas.

Dom­nul Bă­sescu, cu gura lui mare de atoa­tești­u­tor, ar pu­tea să-și țină plis­cul și să ia no­tițe cum se fac miș­că­rile po­li­tice, in­te­li­gent, fără scan­dal. Cam așa văd eu lu­cru­rile. Cei care mă cu­nosc mai bine știu că am o in­tu­i­ție bună când vine vorba des­pre a citi sem­nele vre­mu­ri­lor. Mai mult ca nici­o­dată îmi do­resc să nu mă în­șel toc­mai acum.


Comentează pe Facebook...


Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.


Abonează-te...

Trimite-mi articolele noi la: 

Am înțeles termenii și condițiile în care sunt utilizate datele mele.