Deci Dacian Cioloș e premier desemnat și urmează să vedem ce cabinet își va alcătui. Am bănuiala că va fi unul foarte profesionist. Dar la fel de bine știu că oricât de profesionist îl va face precis se vor găsi unii care să‑i găsească bube în cap vreunui ministru sau altul. Căci și în presă și în social media avem tot felul de vorbitori și specialiști în dat cu părerea, care n‑au nici o tresărire atunci când se gândesc (dacă se gândesc) că ne aflăm într-un moment foarte important din punct de vedere istoric. Era să zic că e un moment istoric, dar în ultima clipă mi-am dat seama că numai dacă îl valorificăm corect va deveni remarcabil.
Ca să n‑avem vorbe că mă dau deștept, iaca ce ziceam eu ieri pe Twitter:
Eu am șir de bănuieli pe care le tot pritocesc în ultimele zile și acum m‑am hotărât să le împărtășesc pentru că au început să mi se pară tot mai credibile:
- Iohannis nu s‑a hotărât acum să‑l nominalizeze pe Cioloș drept prim-ministru. Cred că de mai multă vreme pregătise această nominalizare, iar Cioloș știa foarte bine. Președintele aștepta momentul potrivit, însă nu s‑a gândit nici o clipă că va apărea tragedia de la Colectiv care va duce la căderea guvernului Ponta. Evident, nimeni nu se aștepta la asta.
- Dacă am dreptate cu primul punct Cioloș va alcătui destul de repede echipa de miniștri, dovedind că era pregătit pentru desemnare.
- Problema lui Iohannis era însă una dublă: cum să convingă PSD să accepte un premier tehnocrat fără să‑l trântească în parlament la învestire și cum să calmeze PNL-ul — mai ales aripa pedelistă — că nu‑l nominalizează pe caricaturistul ăla de Predoiu (apropo, vă promit eu că ăla n‑ajunge premier niciodată). Și, pe neașteptate, ocazia s‑a ivit: manifestațiile de stradă declanșate de tragedia de la Colectiv. Nedorită oportunitate, dar totuși demnă de a fi valorificată — ar fi fost păcat ca toată suferința și sacrificiul să rămână doar o statistică. Lumea cere moralitate și competență, înlăturarea actualei clase politice. În mod evident există o mare energie populară nedirecționată spre obiective concrete, dar ea ar fi putut fi canalizată spre o primă schimbare a stilului de guvernare.
- Mișcarea genială a lui Iohannis a fost invitarea la consultări a societății civile. Prea puțin conta cine venea să reprezinte strada, iar dezbaterile din presă pe acest subiect au fost sterile și neimportante. El a dorit și a reușit să preia mare parte din legitimitatea străzii și să o transfere în această nominalizare: iată, poporul s‑a săturat de voi și de corupția voastră, suntem într‑o criză morală, vă ofer soluția unui guvern tehnocrat care să gestioneze țara până la alegeri. Șah și mat. Și la PSD și la PNL. Dacă se opuneau, nu se opuneau lui Iohannis, ci străzii și nici unii nu-si permiteau costul politic al unei împotriviri. (Despre UNPR nu mai vorbesc pentru că sunt așa de speriați de prostiile pe care le-au făcut Oprea și Piedone că sunt gata acum să facă sluj necondiționat în față lui Iohannis. Ei trăiesc cu speranța deșartă că așa vor cumpăra niște iertare publică. Însă Oprea va ajunge condamnat pentru povestea cu coloanele oficiale, veți vedea.)
- Unii vor spune că Iohannis s‑a folosit de stradă. Da, dar a făcut‑o pentru un scop bun. Altminteri totul s‑ar fi stins precum manifestațiile din 2012 — apăreau tot felul de alți “protestatari” trimiși să creeze confuzie, circul devenea total, inițiatorii ar fi dispărut și pe urmă protestul confiscat s‑ar fi stins treptat, la comanda celor care l‑au deturnat. Iar acuma asistam cum negocia Liviu Dragnea un prim ministru dintre pupilii lui.
- Dacă Cioloș și Iohannis s‑au înțeles de mai mult timp, vom vedea un guvern cu totul altfel. Există un singur dacă: dacă PSD se apucă să pună bețe în roate în parlament. Și dacă se va întâmpla asta ăla va fi momentul când va fi nevoie de noi din nou în stradă, ca să băgăm iar groaza în ei. La asta s‑a referit Iohannis când a spus în piață oamenilor să rămână implicați. Dacă vrem schimbare, are nevoie de susținere.
- Suntem în noiembrie. Următorul eveniment este termenul în procesul lui Dragnea. Fără el PSD va intra într‑o degringoladă totală și va fi forțat să se redefinească. După cum ni s‑a promis, lucrurile se întâmplă pas cu pas.
Domnul Băsescu, cu gura lui mare de atoateștiutor, ar putea să-și țină pliscul și să ia notițe cum se fac mișcările politice, inteligent, fără scandal. Cam așa văd eu lucrurile. Cei care mă cunosc mai bine știu că am o intuiție bună când vine vorba despre a citi semnele vremurilor. Mai mult ca niciodată îmi doresc să nu mă înșel tocmai acum.
Lasă un comentariu