Averile bisericii române

Demult, pe vre­mea când nu exista nici Româ­nia, nici românii, pe pămân­turile astea au trăit niște oameni. Se zice că erau daci și că prove­neau dintr-un neam mai numeros, cel al tracilor. Mulți din­tre ei ei erau agricul­tori și cul­ti­vau prob­a­bil niște plante care le asig­u­rau hrana de toate zilele — se aude că ter­ciul de mei era foarte pop­u­lar prin părțile astea cu mult înainte de îndrăgita noas­tră mămăligă. Vorba e că oameni nu erau chiar așa de mulți, iar pământ era destul, așa că pricini de dușmănie și învălmășeală n‑or fi fost prea multe. Dacă-ți tre­buia mai mult pământ pen­tru cul­turi, te duceai un pic mai încolo și găseai îndea­juns cât să cul­tivi după putințele și pri­ceper­ile vre­murilor ace­lea.

Pe urmă unii din­tre agricul­tori au început să-și dore­ască mai mult decât nevoile pro­pri­ilor familii și s‑au dus cu arme peste vecinii lor. Lăco­mia nu s‑a inven­tat în sec­olele moder­nității. I‑au înfrânt și i‑au supus, le-au luat pămân­turile în pos­esie și i‑au pus să le muncească în folo­sul lor, îngăduindu-le să păstreze din roade doar atât cât să se hrănească. De peste mări și zări, din înde­păr­tate stepe asi­at­ice, au sosit și alți asupri­tori care s‑au adău­gat sau s‑au sub­sti­tuit celor locali, trecând prin sabie sate și impunând legile învingă­toru­lui. O parte din­tre ei — zic unii istorici — au rămas pe aici în funcții de căpe­tenii, căci agricul­torii locali nu erau prea orga­ni­zați și deci ușor de luat în șer­bie. Așa s‑au năs­cut boierii.

Apoi, gen­er­ație după gen­er­ație, boierii s‑au mai civ­i­lizat, au dobân­dit mof­turi de stăpâni, și-au înălțat conace și au început a trăi pe seama celor ce le erau robi și slugi. Pe lângă curțile lor au început să apară primii popi creș­tini, dor­nici să preia în păs­torire sufletele țăranilor pen­tru a înte­meia bis­erici. Către cine să se îndrepte aceș­tia pen­tru pro­tecție și spri­jin dacă nu spre stăpânii locurilor? Iar boierii, din îndestu­larea lor, s‑au gân­dit că bine ar fi să împartă și bis­eri­cilor locu­lui, căci popii au dovedit că pot avea multă influ­ență asupra pros­timii, ținându‑i în frâu, educându‑i și supunându‑i stăpânilor. Așa au apărut dani­ile, cti­tori­ile de bis­erici și mână­stiri, împro­pri­etărir­ile stăreți­ilor. Popii au fost făcuți parte la câș­tig­urile boier­ilor pen­tru că îi serveau în strunirea țăranilor de rând. Iar mână­stir­ile au ajuns să dețină pămân­turi și acare­turi, ba chiar și robi țigani, deși spir­i­tul creștin pe care pretindeau că îl reprez­intă vor­bea despre iubirea aproapelui. Țăranul nu le era însă aproape, cu atât mai puțin țiganul.

Sec­ole de‑a rân­dul așa au mers lucrurile pe aici. Nu exista o con­spir­ație între boieri și bis­er­ică, pur și sim­plu cer­erea s‑a întâl­nit cu oferta, iar soci­etatea a con­sid­erat toate aceste lucruri ca fiind nor­male, în ordinea nat­u­rală a lucrurilor. Apoi a venit anul 1864 și guver­nul Kogăl­niceanu dim­pre­ună cu Cuza au gân­dit că statul român tre­buie să se mod­ern­izeze după mod­elul altor civ­i­liza­ții apusene. Așa că au sec­u­lar­izat aver­ile mână­stir­ilor (care nici atunci nu plăteau nici un fel de impozite și în plus se aflau sub influ­ență pre­pon­der­ent greacă, ven­i­turile scurgându-se către ben­efi­ciul unor clerici străini) și le-au împărțit țăranilor, iar pe țigani i‑au elib­erat din robie. 30% din pămân­turile românești au tre­cut în pro­pri­etatea țăranilor, restul aparțineau moșier­ilor. Bis­er­ica a rămas cu foarte puțin, dar cu o susținere finan­ciară de la stat. Și la vre­mea aia mari tân­guiri s‑au auzit din partea fețelor bis­ericești, ba chiar — lucru omis în dis­cur­surile de azi — mai marii bis­ericii orto­doxe române au făcut apel la Rusia și Imperiul Otoman cerându-le să inter­v­ină în forță și să‑i repună în drep­turi (ce au de spus ade­pții teoriei cu bis­er­ica apără­toare a românis­mu­lui?). Dar statul a rămas neclin­tit în hotărârile sale. Și iadul nu s‑a deschis să‑i înghită pe cei ce au depose­dat bis­er­ica de colos­ala sa avere. Dum­nezeu nu e mate­ri­al­ist. Însă bis­er­ica nu s‑a lăsat, a con­tin­uat să se lupte pen­tru a acu­mula bogății. Și în aproape un secol a reușit să mai dobân­dească ceva avere. Numai că isto­ria i‑a adus pe comu­niști la put­ere, iar reforma agrară din 1945 a sim­pli­fi­cat bru­tal totul: aver­ile au devenit toate ale stat­u­lui.

Și s‑a ajuns la situ­ația de azi. Retro­cedările au pus în pos­esie pe vechii pro­pri­etari, cei dinainte de reforma din '45. Bis­er­ica s‑a ales iar cu o avere impor­tantă, dar nu‑i mulțu­mită cu ea. Vrea și scu­tiri de taxe și impozite. Căci dacă nu, ne amenință preaferic­i­tul Trafalet, au să ceară să revină la situ­ația de dinainte de Cuza. Bis­er­ica, de dragul pre­tenți­ilor mate­ri­ale, ne-ar vrea înapoi în feu­dal­ism. Nu‑i nici o mirare că gân­desc așa, prelații BOR suferă de anacro­nism de zeci și sute de ani, sunt edu­cați să gân­dească în tre­cut, nu în viitor. Când fac aceste cereri însă, ar tre­buie să răspundă la câteva între­bări sim­ple:

  1. Dacă numai având averi și pos­esii își pot îndeplini opera car­i­tabilă — așa cum ne tot repetă — se poate spune că în comu­nism, când li se con­fis­case totul, nu și-au făcut dato­ria față de poporul cred­in­cios? De ce n‑au prote­s­tat și atunci? De ce atunci s‑au supus, ba chiar mulți au coop­erat cu regimul? Le pasă de cred­in­cioși numai când se știu ei înșiși în sig­u­ranță?
  2. De la cine să se ia pro­pri­etățile și să li se dea lor? De la pro­pri­etarii lor de azi, de la eno­ri­ași? Cum să se pro­cedeze? Să se anuleze toate actele de vân­zare și cumpărare de după 1864 și pro­pri­etățile să fie donate bis­ericii?
  3. Dar în Ardeal cum să facem? Că acolo, înainte de 1864, pămân­turile și clădirile deținute azi de BOR erau ale gro­filor maghiari și ale bis­ericii cato­lice și protes­tante. Le dăm înapoi? Facem drep­tate până la capăt și luăm tot ce deține în prezent bis­er­ica orto­doxă din Ardeal?
  4. Și, dacă tot li se dau înapoi pro­pri­etățile de dinainte de Cuza, n‑ar vrea cumva și robii țigani? Să prin­dem vreo câteva mii de țigani și să‑i ducem în lanțuri la mână­stiri ca să le slugărească pe moșie?

Dar oare n‑ar fi mai bine ca în prob­lema pro­pri­etăților bis­ericii să ne întoarcem și mai mult în tre­cut, pe vre­mea dacilor, când toată tagma asta de popi jefuitori și nemer­nici nici nu exis­tau? N‑ar fi mai bine să‑i deposedăm de toate aver­ile și să vedem, așa, de probă, cât de mult își iubesc cred­in­cioșii, slujindu‑i din sără­cie?


Comentează pe Facebook...


Comentează pe blog...

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.


  1. Yosca Ivan

    de ce nu esti crestin ade­varat ca sa spui ade­varu ca bis­er­ica si boierii au asuprit taranii,tot ce era mai bun le luati, zeciuiala func­tiona si atunci,taranu pleca la razboi iar pochii asuprea chiar si sex­ual femeile ramase asa a ti dobindit aver­ile RUSINE

  2. Stefan Lascu

    DE VAZUT FILMUL ‑BLESTEMUL PAMANTULUI… ION — CUM REACTIONEAZA POPA .Superb arti­col !!!

  3. Ion Popa

    Cand va veni ziua sa apre­ciati insti­tu­tia bis­ericii si oamenii care o respecta, apre­ci­aza si au gasit in ia de aproape 2000 de ani o hrana spir­i­tu­ala . Nu gen­er­al­izati hulind bis­er­ica ,par­tic­u­lar­izati per­soanele cu ele rafuitiva daca nu va botezat sau cununat caci pt moarte ramane sa apre­cieze rudele. Iubim si uram oameni dar numai unul ne iubeste pe toti

    • hira

      In primul rand pre­cizez ca bis­er­ica , este inven­tia evreilor si a popi­lor. Dum­nezeu este inven­tia romanilor. Sfin­tii sunt mituri nu leg­ende, inven­tii evreiesti. Tre­buie cul­tura sa intelegi. 50% din pop­u­la­tia Terei habar nu au despre Dum­nezeu si sfinti.

  4. Gigi Balan

    Uite‑l pe sar­sailă. Ce i‑aş mai da foc la barbă.

  5. Geoe Tataia

    par­in­tele statul nul reprez­inta nici guver­nul nici par­la­men­tul ci poporul ei sint ale­sii popru­lui ce ati primit de la boieri si de la alesi sint ale poporu­lui ei decide daca va da su nu prima data a fost poporul nu boierul si ale­sul asa ca scurteazo cu cer­si­tul

  6. Cecilia Croicu

    cum s‑a ajuns la atita rautate in privirea unui om al bis­ericii? Nu am stiut ca bis­er­ica mai mult ca orice doreste averi .In tara asta oamenii locui­esc in bor­deie ,man­inca din gunoaie ,copii merg km. pe jos sa invete , spi­talele pica , ne man­inca pe strazi ciini din cauza foamei si cel mai grav pen­tru o picatura de apa si sunt atitea de spus . Nu asta a propaduit Isus .nu cred ca atunci cind a fost pe cruce a dorit ca cei din bis­erici sa se imbrace in aur sa poarte vesminte scumpe iar cei din jur sa moara de foame.Opritiva nu aduceti oameni sa nu mai aiba nici credinta.Uni atita mai au.

  7. Petrus Codin

    Pe oamenii de rand pur si sim­plu ii depas­este razboiul asta pen­tru bani si averi din­tre Duhul Sfant si duhul lumii.

  8. Marius Maries
  9. Niculaie Pisu

    trafalet mur­dar cu rahat )))))))))))))))))))))))

  10. Vasile Ionac

    bis­er­ica orto­doxă, ca insti­tuție, e un jeg. din cauza unor popi decrepiți, sim­bolul ei este în pericol…trebuie dat de pământ cu prelată ăsta, alt­fel e de rău

  11. Eva Konya

    Eu cred ca este nevoie de bis­erici dar oare de spi­tale si scoli nu este nevoie ce fel de pre­oți sumteti ca amenințat poporul si la urma urma urmei ce cauta preoti in polit­ica asta ati invatat in fac­ultăți..

  12. Arbune Carimel

    Are fata de miner ,sara­cu­tul este foarte obosit dupa atata ago­niseala

  13. Cojocaru Daniela

    Este jig­ni­tor sa ameninti un intreg popor ca‑l despoi , ca‑l umilesti in cel mai jos­nic mod , luindu‑i ceva ce tu ai primit drept pomana de la altii(fie-mi ier­tata expre­sia ,,dar slabi de minte si lim­i­tati in gandire ), numai pen­tru ca acest popor te obliga intr-un mod etic si moral sa fii egal cu el in drep­turi si oblig­atii! Ar tre­bui o masura rad­i­cala din partea noii put­eri , dar se pare ca metehnele sunt vechi si desi sunt mult mai edu­cati decat stramosii nos­tri , inca le mai este frica de focul iadu­lui .…si se pare ca le vor face jocul ! Mi‑e greata de atata servil­ism pe de o partte si de nes­imtire crasa pe de alta parte !Poate ca Bis­er­ica va cas­tiga teren , marindu-si aver­ile si mai mult , dar sigur va pierde teren in ran­dul cred­in­ciosilor .….Si atunci la ce Doamne iarta-ma va duce aceasta incran­cenare ?

  14. Silviu Balog

    dum­nezeu oare nu vede cat rau pot sa faca

  15. Silviu Balog

    va spun sigur ca le dau toate paman­turile sa vanda tara asta, voi nu vedeti ca totul e polit­ica, vor sa vanda tara oameni buni, va jur daca cunva dau paman­turile la golani astea credeti-ma omor unu din ei

  16. Gabriel Bunea

    Bai […] ai venit cu ceva averi de la ma-ta aia […] ce paman­turi vrei, salarile, impozitele, intretinerea lacaselor de cult si altele daca ai sa le iei in cal­cul ai sa vezi ca nu iesi la vopsea, mars […] care nu faceti altceva decat sa sub­ju­gati pe cei care sunt mai fraieri si ii fraer­iti cum vreti voi.
    (comen­tariu mod­erat de admin­is­tra­tor)

    • Gabriel Bunea

      Dl Liviu stati lin­is­tit ca nimeni nu a venit de acol(somnul de veci) si sa spuna cume acolo si lasati sa fiu eu talpa iadu­lui si indifer­ent cine ar fi toti murim odata dar nu vreau sa‑l spon­sorizez eu pe nes­imti­tul acel care are salariul acela imens ce a facut pen­tru al primi a tur­nat s‑a plim­bat etc. astea‑i sant meritele.

    • Gabriel Bunea

      Mul­tumesc D‑l Mar­ius Mari­nescu

  17. Ilcu Victor

    Numai cu Mer­tanu ii place sa se plimbe !!!Priv­iti uitatura de.….….….evlavios.…pios.….milostiv.…si cu bun simt.…..

  18. Cristian Marinescu

    Ce tine aceasta fata bis­eri­coasa in mana arata ca o cruce sau capetele a doi serpi?Asta este sem­nul crucii la ei?

  19. Tambulea Mihaela-maria

    Nu vor­biti deloc de pat­ri­mo­niul bis­ericii greco-catolice care a fost in total­i­tate dat de statul roman cu voia lui stalin si cu bucurie bis­ericii orto­doxe si nici acum dupa 26 de ani de lib­er­tate nu au fost retro­ce­date pro­pri­etar­ilor de drept si ii chinuie in instante ani de zile. Imi este scarba de toti bar­bosii aces­tia care nu cred ca au nimic de a face cu cred­inta si si-au van­dut de mult timp sufle­tul diavolu­lui!

    • Sorin Sfirlogea

      Ba da, toc­mai că am spus despre asta la a treia între­bare de la finalul arti­colu­lui. N‑am lun­git mult vorba pen­tru că e o poveste în sine și abăteam atenția de la subiec­tul prin­ci­pal.


Abonează-te...

Trimite-mi articolele noi la: 

Am înțeles termenii și condițiile în care sunt utilizate datele mele.

Meniu