Războiul bisericii cu România

Pe fron­tul reli­gios al războiu­lui româno-român se duc lupte grele. De o parte se găs­esc cei care con­testă qua­si-exclu­siv­i­tatea socială și politică de care se bucură bis­er­i­ca orto­doxă, de partea cealaltă sunt fun­da­men­tal­iștii orto­dox­iei. Iar la mijloc, o gen­er­ație de copii care prob­a­bil se între­abă de ce atâ­ta gâl­ceavă în jurul unui subiect care ar tre­bui să aducă pacea și buna înțelegere. Nu vă lăsați înșe­lați de aparenta acalmie a con­flic­tu­lui — din­co­lo de trecă­toarele momente de lin­iște con­flictele încă moc­nesc cu put­ere și sunt departe de a‑și fi găsit rezolvarea.

Aparent nu e o miză unică, ci mai multe. Pri­ma și cea mai veche este finanțarea cul­telor din buge­tul de stat, con­tes­tată vehe­ment de o parte a soci­etății aflată deo­cam­dată în minori­tate. A doua este exce­si­va împro­pri­etărire a bis­ericii cu terenuri, imo­bile și păduri, ale căror foloase nu se duc doar către acți­u­ni de miloste­nie și car­i­tate, ci și către un lux osten­ta­tiv al cleru­lui supe­ri­or. A treia este ora de religie în școli, inițial impusă ca oblig­a­to­rie indifer­ent de opți­unea părinților. A patra este pro­gra­ma dis­ci­plinei religie, incrim­i­nată a fi exce­siv de intol­er­an­tă, șov­ină, înfățișând copi­ilor un Dum­nezeu revanșard și neiertă­tor.

Toate aces­te subiecte sunt în direc­tă legă­tură cu bis­er­i­ca și intere­se­le ei. În ori­care din aces­te teme vocea cleru­lui este firesc să se audă, indifer­ent cât de îndrep­tățite sau morale ar fi opini­ile expri­mate. Nimeni nu le poate con­tes­ta drep­tul de a avea un punct de vedere. Însă războiul de pe fron­tul reli­gios e dur — fiind­că se simt amenințați, prozeliții fun­da­men­tal­is­mu­lui orto­dox trec la atac. Și atacă într‑o chestiune com­plet exte­rioară bis­ericii: sex­u­al­i­tatea ca parte a vieții pri­vate a cetățean­u­lui. Bis­er­i­ca pretinde să-și impună reg­ulile din­co­lo de altar, vrea să facă ordine în chestiu­nile cele mai pri­vate ale con­cetățe­nilor săi. Două subiecte au fost ast­fel deschise: edu­cația sex­u­ală în școli și acceptarea socială a homo­sex­u­al­ității.

Pri­ma din­tre aces­te două teme am dezbătut‑o de curând. Dacă ați ratat arti­colul, îl găsiți aici. A doua temă nu este una nouă. Bis­er­i­ca și‑a mai spus opinia despre acest subiect și poz­iția sa este bine­cunos­cută — homo­sex­u­al­i­tatea tre­buie înfier­ată ca fiind o deviere nesănă­toasă, o lovi­tură dată fam­i­liei tradiționale creș­tine. Nu importă pen­tru susțină­torii aces­tei idei că homo­sex­u­al­i­tatea a exi­s­tat din cele mai vechi tim­puri și nu a avut nicio­dată o răspândire atât de mare încât să dev­ină o reală prob­lemă. Nu importă nici că ști­ința a demon­strat cât se poate de convingă­tor că homo­sex­u­al­i­tatea nu este o chestiune de alegere rațion­ală, ci rezul­tat­ul unei anu­mite con­for­mații fizio­log­ice a fiecărui indi­vid. Ca să-și cons­fințească vic­to­ria defin­i­tivă asupra aces­tui subiect, bis­er­i­ca și susțină­torii ei înfo­cați au iniți­at o acți­une de mod­i­fi­care a con­sti­tuției care să stat­ueze că famil­ia e for­mată doar din cuplul băr­bat-femeie.

Teo­ret­ic nu au nici o șan­să. A fi stat mem­bru al Uni­u­nii Europene și a pretinde să legal­izezi ceva ce con­travine curen­tu­lui gen­er­al de opinie înseam­nă să nu înțele­gi cur­sul isto­riei. Argu­mentele reli­gioase nu au nici un fel de greu­tate în ast­fel de situ­ații, când prevalează drep­tul inter­națion­al și decizi­ile curții drep­turilor omu­lui. Dar… Dar bis­er­i­ca e con­dusă de cutre bătrâne, care nu‑s străine de arta manip­ulării neruși­nate. Când s‑au hotărât să pună în dis­cuție subiec­tul? Păi exact într-un an elec­toral. Plan­ul e sim­plu: strâng sem­nă­turile de mod­i­fi­care a con­sti­tuției și le duc în par­la­ment, după care le explică dep­utaților și sen­a­to­rilor că, dacă se opun ideii, bis­er­i­ca va avea gri­jă să spună eno­ri­așilor cât de necred­in­cioși sunt actu­alii par­la­men­tari și cum nu mer­ită să fie votați pen­tru încă o leg­is­latură. Game, set, meci! Uite așa țin o țară întreagă cap­tivă în cutume de ev mediu, împiedicând orice for­mă de pro­gres social. BOR este — sper să mă fi făcut înțe­les — o amenințare la adresa nați­u­nii, una la fel de gravă pre­cum corupția.

La final vă fac cadou un gând: cre­deți că musul­manii sunt mai fun­da­men­tal­iști decât noi? Că sunt mai reli­gioși? Mai gândiți-vă la asta după ce vedeți acest graf­ic. Româ­nia se află la gradul de reli­gioz­i­tate al celor mai înapoiate țări. Nici Ara­bia Sau­dită — despre care toți cre­dem că sunt niște îndoc­tri­nați reli­gioși — nu e așa vehe­ment reli­gioasă ca noi. Obser­vați dis­crepanța față de țările Europei ves­tice. Tot mai cre­deți că noi sun­tem min­unați și alții sunt fun­da­men­tal­iști?


Comentează pe Facebook...


Comentează pe blog...

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.


  1. Camelia Voicu

    Ara­bia Sau­di­ta?????.… Roma­nia????

  2. Alin

    Ce reprez­in­tă reli­gioz­i­tatea asta și cum se măsoară?

    • Sorin Sfirlogea

      Pro­cen­tul de per­soane care declară că reli­gia este foarte impor­tan­tă în viața lor.

      • Christian

        Nu cred ca asa au declarat oamenii…Poate au spus “cred­in­ta” nu religie.

        • Anonymous

          Si eu cred ca raspun­sul a fost despre cred­in­ta, nu despre religie, indifer­ent cum a fost for­mu­la­ta intre­barea. Mai cred ca majori­tatea oame­nilor fac o deose­bire clara intre religie si cred­in­ta. Reli­gia a devenit in mod evi­dent un soi de polit­i­ca. Si mis­carea cu homo­sex­u­al­i­tatea este clar polit­i­ca dar, as zice ca manip­u­larea are o esen­ta mult mai sub­ti­la. Mai degra­ba par­tidul maselor lar­gi pop­u­lare PSD e capul rautatilor aici. Fiind ali­at neo­fi­cial cu exager­at de fericitele fete bis­erices­ti le-au cerut sa iasa cu chestiunea asta, ca si cum ar fi ideea lor. Ce urmeaza in sce­nar­iu, va dati cred sin­guri seama…PSD e de acord, PNL nu, ceilalti o scal­da, predi­cile din prea­j­ma alegerilor si dis­cu­ti­ile par­tic­u­lare cu popa indi­ca direc­tia de urmat, in mod explic­it sau subin­te­les, in stil securis­tic.


Abonează-te...

Trimite-mi articolele noi la: 

Am înțeles termenii și condițiile în care sunt utilizate datele mele.

Meniu