Asist de o vreme în­coace la un ade­vă­rat asalt al eco­lo­giș­ti­lor asu­pra sil­vi­cul­tu­rii, care se des­fă­șoară după toate re­gu­lile unui răz­boi me­di­a­tic bine pre­gă­tit: date scoase din con­text sau in­ter­pre­tate ten­den­țios pen­tru a va­lida fal­suri sau ade­vă­ruri par­ți­ale, cu­vinte alese is­cu­sit pen­tru a de­ter­mina re­ac­ții emo­țio­nale ale pu­bli­cu­lui, ima­gini cu dez­as­tre fo­res­ti­ere așe­zate ală­turi de texte pline de exa­ge­rări sau chiar min­ciuni, epi­tete arun­cate fără nici o re­ți­nere la adresa unor oa­meni care au doar vina de a apar­ține unui corp pro­fe­sio­nal. Și nu mă pot să nu mă în­treb care e mo­ti­va­ția din spa­tele aces­tei cru­ci­ade. Nu‑i vorbă, nici sil­vi­cul­to­rii n‑au fă­cut ni­mic ca să își cu­rețe ograda de cozi de to­por, pen­tru că au și din as­tea prin­tre ei. Dar in­sis­tența cu care sunt puși toți la gră­madă și ară­tați cu de­ge­tul e com­plet ne­con­struc­tivă. În fond ce se do­rește, dis­pa­ri­ția sil­vi­cul­to­ri­lor? Și în­lo­cu­i­rea lor cu ce?

Să vă dau un exem­plu. De cu­rând s‑a stâr­nit în presă un scan­dal apropo de Par­cul Na­țio­nal Che­ile Ne­rei-Be­u­ș­nița. Un domn zia­rist s‑a apu­cat să po­ves­tească tu­tu­ror că Rom­silva a mi­c­șo­rat su­pra­fața par­cu­lui de la 70% la 55% și există pe­ri­co­lul s‑o re­ducă la 40%. Cum era de aș­tep­tat, au curs apoi o mul­țime de co­men­ta­rii ne­ga­tive la adresa Rom­silva. În­tâm­pla­rea face că am ac­ces di­rect la in­for­ma­ții des­pre aceste su­biecte și am aflat care sunt fap­tele con­crete: par­cul are o su­pra­față to­tală de aproape 37.000 ha și nu s‑a schim­bat ab­so­lut de­loc, iar su­pra­fața aflată în pro­tec­ție in­te­grală (unde sunt in­ter­zise orice fel de ex­ploa­tări fo­res­ti­ere sau ac­ti­vi­tăți eco­no­mice) este de vreo 7.500 ha. Sur­priză, nici această su­pra­față nu s‑a mi­c­șo­rat, ba chiar e pe cale să cre­ască. De unde atunci scan­da­lul?

Păi o uni­ver­si­tate din Ti­mi­șoara a pri­mit niște fon­duri eu­ro­pene (aud că ar fi vorba de vreo 700.000€) pen­tru a face un plan de ma­na­ge­ment al aces­tui parc. În buna tra­di­ție ro­mâ­nească, ei nu au in­clus în echipă nici un sil­vi­cul­tor, deci nici un spe­cia­list, doar niște bi­o­logi te­o­re­ti­cieni care ha­bar n‑au des­pre ges­tiu­nea prac­tică a pă­du­ri­lor. Ideea lor e să ex­tindă zona de pro­tec­ție in­te­grală la aproape 20.000 ha, dar nu prea sunt ca­pa­bili să ex­plice con­cret (con­form re­gu­li­lor eu­ro­pene) ce vro­iau să pro­te­jeze în acea su­pra­față. Pen­tru că, în afară de cele 7.500 ha deja pro­te­jate, nu par să existe niște mo­tive te­me­i­nice ca să in­sti­tui o pro­tec­ție așa de strictă, care — aten­ție! — ex­clude in­clu­siv ame­na­jări tu­ris­tice, deci orice fel de dezvol­tare eco­no­mică sau so­ci­ală. Rom­silva, care ad­mi­nis­trează par­cul și plă­tește pen­tru tot per­so­na­lul și toate ac­ti­vi­tă­țile de acolo, n‑a fost de acord cu această ex­tin­dere ne­mo­ti­vată și a obiec­tat îm­po­triva pla­nu­lui de ma­na­ge­ment, ară­tând că tre­buia mă­car să fie con­sul­tați, de vreme ce to­tul se face pe ba­nii lor. După mai multe dis­cu­ții, s‑a ajuns la un com­pro­mis: 12.000 ha în zona de pro­tec­ție in­te­grală, dar nu pe pla­nul de ma­na­ge­ment al uni­ver­si­tă­ții, ci pe unul fă­cut de alți spe­cia­liști.

Și-acuma să ve­deți cum se ma­ni­pu­lează in­for­ma­ți­ile. În re­a­li­tate su­pra­fața de pro­tec­ție in­te­grală este pe cale să cre­ască de la 7.500 ha la 12.000 ha. În ar­ti­co­lul de presă, dom­nul zia­rist a apli­cat ur­mă­toa­rea lo­gică: bio-eco­lo­giș­tii de la uni­ver­si­tate vro­iau pro­tec­ție in­te­grală pe 20.000 ha, dar Rom­silva nu ac­ceptă de­cât o creș­tere până la 12.000 ha și există șanse ca nici asta să nu poată fi sus­ți­nută și să se rămână la 7.500 ha. Cum să pre­zinte ches­tia asta? Sim­plu: omite ci­frele exacte și aruncă niște pro­cente alar­mante care arată că Rom­silva re­duce su­pra­fața par­cu­lui de la 70% la 55% și chiar la 40%. Și ca să fie cât mai con­ving­ă­tor, pune și un ti­tlu bom­bas­tic: alertă, as­tăzi se vo­tează ma­sa­crul pă­du­ri­lor din Che­ile Ne­rei! Care ma­sa­cru, moncher? Când ci­tești asta, ți se cre­ează im­pre­sia că unii cu dru­j­bele por­nite stau la mar­gi­nea pă­du­rii și aș­teaptă sem­na­lul să se apuce de tă­iat. Nici vorbă de așa ceva.

O să mă în­tre­bați care era so­lu­ția co­rectă. Păi după min­tea mea bio-eco­lo­giș­tii ăș­tia mi­nu­nați pu­teau să ia în echipă niște sil­vici, nu ne­a­pă­rat de la Rom­silva, și să facă un plan re­a­list. Apoi să meargă la Rom­silva și să le zică: hai să ve­dem îm­pre­ună dacă ide­ile as­tea ale noas­tre sunt fe­za­bile, câți bani costă și dacă vă per­mi­teți să le sus­ți­neți fi­nan­ciar, pen­tru că voi o să le plătiți. Din ce cre­deți că fi­nan­țează Rom­silva par­cu­rile pe care le are în ad­mi­nis­trare? Dau bi­o­lo­gii bani? Sau eco­lo­giș­tii? Sau po­pu­la­ția? Nu. Se fi­nan­țează din lem­nul tă­iat le­gal în fi­e­care an. Ca să avem pă­duri pro­te­jate, tre­buie să le ex­ploa­tăm ra­țio­nal pe al­tele. Dacă ajun­gem să avem mai multe pă­duri pro­te­jate de­cât cele în ex­ploa­tare, n‑o să ne mai ajungă ba­nii pen­tru eco­lo­gis­mul nos­tru de ope­retă.

Care e miza dez­in­for­mă­rii? A, e sim­plă: dacă pla­nul de ma­na­ge­ment al uni­ver­si­tă­ții nu se aprobă (și se pare că asta se va în­tâm­pla), uni­ver­si­ta­tea va tre­bui să re­tur­neze cei 700.000 €. E un mo­tiv de ner­vo­zi­tate, nu? Așa că hai să dea cu niște pie­tre în Rom­silva, că poate se in­ti­mi­dează și aprobă pla­nul lor de ma­na­ge­ment, ca ei să în­ca­seze fon­du­rile eu­ro­pene. După aia eco­lo­giș­tii se duc acasă, își ad­miră con­tu­rile per­so­nale rot­u­n­jite cu niște sume fru­moase și po­ves­tesc tu­tu­ror cum au sal­vat ei pă­du­rile Ro­mâ­niei. Like și share.

La fi­nal am să vă mai dau o temă de gân­dire: 60% din pă­du­rile Ro­mâ­niei au vâr­ste mai mici de 60 de ani. Ceea ce în­seamnă că au fost re­ge­ne­rate, îm­pă­du­rite și în­gri­jite în anii de după răz­boi. Toți vă bu­cu­rați că le avem și că în ele e di­ver­si­tate de spe­cii, că mai avem fa­ună săl­ba­tică și o floră bo­gată. Că mai pu­tem res­pira aer cu­rat. Vă in­vit să vă răs­pun­deți sin­guri la o în­tre­bare: cine cre­deți că a avut grijă în toți acești 60 de ani ca aceste pă­duri să existe: bi­o­lo­gii, eco­lo­giș­tii sau sil­vi­cul­to­rii?


Comentează pe Facebook...


Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

  1. Michael

    În toată bu­li­ba­seala asta cu ci­fre, pro­cente si agenți eco­no­mici stră­ini, ați ui­tat să men­țio­nați ca pă­du­rea asta mai si crește, si crește bine, pro­cen­tele di­feră de la spe­cie la spe­cie, si mai si îm­bă­trâ­nește, si atunci tre­buie re­în­no­ită, iar lem­nul acela tre­buie va­lo­ri­fi­cat pen­tru că alt­fel e pă­cat de Dum­ne­zeu care ne dă dar nu ne bagă si in trai­stă.
    Sil­vi­cul­tura este o me­se­rie care se face cu pa­siune si cu­nosc ast­fel de oa­meni. De­ni­grari sunt la tot pa­sul toc­mai din ca­uza dez­in­for­mă­rii si mai ales din ca­uza unei proaste in­for­mări. Mai ci­tiți toți acei ne­a­vi­zati si care va dați cu pre­su­pu­sul, si daca nu gă­siți in­for­ma­ții, în­tre­bați sil­vi­cul­tori ade­vă­rați, care își iu­besc me­se­ria și ei chiar stiu ce vor­besc. Nu sunt in­gi­ner sil­vic dar stiu ce vor­besc. Cine nu stie să nu arunce cu pie­tre.

    • daniel

      Am tot stat si m‑am gan­dit daca am ca­de­rea sa-ti ras­pund. Dar me­riti un ras­puns!
      Esti lim­pede si nu esti pa­ti­mas. Bravo! Imi creste inima sa con­stat ca mai sunt inca oa­meni cu pi­cioa­rele pe pa­man­tul asta ro­ma­nesc. Ai drep­tate. Vor­bim des­pre o bu­li­ba­seala. Si, nu una oa­re­care, una ro­ma­neasca. Pa­du­rea, in loc sa fie sfanta, pen­tru toti, a de­ve­nit un su­biect de dis­cu­tie po­li­tica. toata lu­mea isi da cu pa­re­rea. In­tre timp ea creste. Cum bine zici. Si as­teapta sa ne vina min­tea la cap.

  2. Borza Alexandru

    Nu co­men­tează ni­meni com­pe­tența sil­vi­cul­to­ri­lor de a face sil­vi­cul­tură, adică cul­ti­va­rea pă­du­rii în sco­pul re­col­tă­rii ma­sei lem­noase. Nu­mai că Par­cu­rile Na­țio­nale nu ar tre­bui să în­semne sil­vi­cul­tură. Par­cu­rile Na­țio­nale sunt fă­cute pen­tru pro­tec­ția na­tu­rii, con­ser­va­rea bi­o­di­ver­si­tă­ții, re­cre­e­rea po­pu­la­ției — adică tu­rism eco­lo­gioc. Nu pu­teți să‑i acu­zați pe cei care-și dau cu pă­re­rea că nu se pri­cep la ame­na­ja­mente sil­vice. În Par­cu­rile Na­țio­nale nu este ne­voie de ame­na­ja­mente sil­vice. Pă­dure a fost și îna­inte de apa­ri­ția sil­vi­cul­to­ri­lor. Pă­du­rea nu are ne­voie de oa­meni. Oa­me­nii au ne­voie de pă­dure. Fap­tul că ari­ile pro­te­jate sunt date în grija sil­vi­cul­to­ri­lor este o mare gre­șe­ală !

    • Sorin Sfirlogea

      Asta e eroa­rea de în­țe­le­gere pe care o fac foarte mulți, își ima­gi­nează că sil­vi­cul­tura e un fel de agri­cul­tură in­ten­sivă, dar cu co­paci în loc de po­rumb, al că­rei scop nu e de­cât să taie pă­du­rea. Par­cu­rile na­tu­rale și re­zer­va­ți­ile s‑au in­ven­tat în lume în pri­mul rând prin in­sis­tența sil­vi­cul­to­ri­lor, iar ma­na­ge­men­tul unui parc în­seamnă exact sil­vi­cul­tură. Există o pa­letă foarte largă de ti­puri de ma­na­ge­ment sil­vic pe care le poți aplica pă­du­rii, de la a ve­ghea doar la men­ți­ne­rea echi­li­bre­lor na­tu­rale (pă­duri vir­gine) până la cul­ti­va­rea unor ar­bori pe rân­duri și re­col­ta­rea cu com­bine fo­res­ti­ere (plan­ta­ți­ile de pin din ță­rile scan­di­nave). Toate in­tră sub um­brela sil­vi­cul­tu­rii.
      A doua eroare este cea de în­țe­le­gere a no­țiu­nii de parc na­țio­nal și parc na­tu­ral. Lu­mea crede că prin parc se în­țe­lege o zonă unde toate ac­ti­vi­tă­țile sunt in­ter­zise. Greșit. Există în­tot­dea­una și o su­pra­față de pro­tec­ție strictă, unde nu e voie să dezvolți in­fras­truc­tură și nici să ex­ploa­tezi re­surse de nici un fel, dar în ju­rul aces­tei arii pro­te­jate există zone tam­pon unde ac­ti­vi­tă­țile eco­no­mice sunt per­mise într-un mod con­tro­lat și ra­țio­nal.

  3. Matei Ionut

    Pa­ra­fra­zand o ve­che zi­cala “Cine nu co­men­teaza ca noi e im­po­triva noas­tra” imi per­mit sa fac o ul­tima re­marca cu re­fe­rire la onoa­rea pro­fe­sio­nala si ima­gi­nea bre­slei sil­vi­cul­to­ri­lor: timp de un an de cand a fost de­cla­rat in­cul­pat intr-un do­sar ex­trem de grav cu re­tro­ce­dari ile­gale, a. cra­ciu­ne­scu a ra­mas di­rec­tor ge­ne­ral la Rom­silva fi­ind schim­bat i cele din urma, doar la pre­siu­nea so­ci­e­ta­tii ci­vile. In tot acest timp nu am ob­ser­vat nici o re­ac­tie sau ati­tu­dine din par­tea re­pre­zen­tan­ti­lor sil­vi­cul­to­ri­lor, a sin­di­ca­te­lor de ra­mura pen­tru in­la­tu­ra­rea aces­tuia. Si atunci ne mi­ram ca opi­nia pu­blica iden­ti­fica sil­vi­cul­tura de stat cu ho­tia.

    • daniel

      Sti­mate domn,
      Va spun doar ca nu sun­teti de­loc in­for­mat si ca fo­lo­siti ex­pri­mari ge­ne­ra­li­za­toare si deja pra­fu­ite cu tri­mi­tere la sin­di­ca­tele de ra­mura si so­ci­e­ta­tea ci­vila. Tre­buie sa stiti ca dom­nu­lui Cra­ciu­ne­scu “i s‑a tras” din in­te­rior, de la pro­priul sau corp de con­trol, care a des­co­pe­rit toate ile­ga­li­ta­tile des­pre care vor­biti si i le‑a adus la cu­nos­tinta si, in ace­lasi timp, se­si­zand or­ga­nele de an­cheta abi­li­tate. re­zul­ta­tul ime­diat a fost mar­gi­na­li­za­rea sau in­de­par­ta­rea din sis­tem a aces­tor “dus­mani de clasa”. Din ce mo­tiv dom­nul Cra­ciu­ne­scu nu si‑a dat ime­diat de­mi­sia, intrebati‑l pe el sau pe cei care l‑au pus in func­tie si l‑au sus­ti­nut pana in ul­ti­mul mo­ment. So­ci­e­ta­tea ci­vila n‑are ni­mic a face cu ches­tiu­nea in dis­cu­tie, poate, doar, daca ac­cep­tati ideea ca oa­meni care iu­besc sil­vi­cul­tura, care au fa­cut me­se­ria asta si acum mai scriu din cand in cand pe acest blog, au fa­cut pre­siuni si au dat su­ges­tii, in­cer­cand sa in­flu­en­teze, dupa pu­te­rile lor, cur­sul eve­ni­men­te­lor.
      De re­ti­nut, pen­tru dum­ne­a­voas­tra, ca bu­l­ga­rele de za­pada s‑a for­mat din in­te­rior, de la sa­la­ri­ati one­sti ai Rom­silva, din cor­pul de con­trol. Daca do­riti ama­nunte vi le pot fur­niza dupa ce voi lua acor­dul per­soa­ne­lor des­pre care vor­besc.
      Cu stima,
      Da­niel LUPU
      in­gi­ner sil­vic (din ex­te­ri­o­rul Rom­silva)

    • daniel

      Si ar mai fi de ada­u­gat, un lu­cru ex­trem de im­por­tant pe care re­gret ca am ui­tat sa‑l men­tio­nez. Dupa cum spu­neam, bu­l­ga­rele s‑a for­mat in in­te­rior. Nu s‑a in­tam­plat ni­mic timp de 1 an, cum spu­neti, pen­tru ca po­li­ti­cul si‑a ba­gat coada si s‑au ga­sit su­fi­ciente cozi de to­por, tot in sil­vi­cul­tura, care au blo­cat to­tul. A fost ne­voie de o schim­bare de gu­vern si de o sansa ca la con­du­ce­rea de­par­ta­men­tu­lui sa vina ci­neva cu co­loana dreapta si cu cu­raj. Atunci abia, bu­l­ga­rele a luat‑o la vale. Cate obs­ta­cole a in­tal­nit in cale nu va spun, desi stiu bine des­pre ce este vorba, dar im­por­tant ra­mane doar fap­tul ca exista oa­meni (de data asta fe­mei), ce nu pot fi in­do­iti sau opriti din drum cu usu­rinta. Si, foarte im­por­tant de re­ti­nut pen­tru dum­ne­a­voas­tra, este ca toti oa­me­nii as­tia buni des­pre care vor­besc, sunt sil­vi­cul­tori si au lu­crat in do­me­niul asta. Ca ei sunt inca multi si daca ge­ne­ra­li­zati par­tea in­tu­ne­cata a mul­ti­mii sil­vi­cul­to­ri­lor va asi­gur ca gre­siti.
      Aveti pu­tin­tica rab­dare mon cher!

  4. daniel

    Pen­tru ca nu am cont “Fa­ce­book” as dori sa‑i ras­pund pe aceasta cale dom­nu­lui Cris­tian Neff.
    Va rog deci, dom­nule, sa nu ames­te­cati “trun­chiu­rile de co­paci din curte de la SCHWEIGHOFER” cu “po­mii din par­curi”, cu fir­mele ce achi­zi­tio­neaza si pre­lu­creaza ma­te­ri­ale lem­noase, cu lem­nul de foc pe care dum­ne­a­voas­tra il cum­pa­rati scump pen­tru ca “tot se rade de ba­ie­tii des­tepti si pleaca la ex­port” si in toata ciorba asta ROMSILVA, di­a­vo­lul care si‑a ba­gat coada si ras­punde de toate re­lele.
    Desi pa­reti a fi ge­nul de eco­lo­gist do­cu­men­tat de la te­le­vi­zor, nu v‑ar strica un pic de do­cu­men­tare ade­va­rata si, veti in­te­lege ca pro­blema e mult mai com­pli­cata. In pri­mul rand sa sta­bi­lim ca vor­bim des­pre “ar­bori” si “pa­dure”, des­pre forma de pro­pri­e­tate, des­pre fap­tul ca firme ca Schwei­gho­fer achi­zi­tio­neaza ma­te­ri­ale lem­noase cu forme le­gale, in ace­lasi timp ex­ploa­teaza si pa­duri pro­prii si nu au obli­ga­tia ve­ri­fi­ca­rii pro­ve­nien­tei ma­te­ri­a­le­lor achi­zi­tio­nate. Dum­ne­a­voas­tra stiti des­pre Swei­gho­fer de­o­a­rece aceasta com­pa­nie a de­ve­nit vi­zi­bila ca ur­mare a unor in­te­rese po­li­tice si, ast­fel, a fost foarte mult me­di­a­ti­zat su­biec­tul. Exista multe alte firme, mai mari sau mai mici, care se ocupa cu ace­lasi lu­cru, adica cu pre­lu­cra­rea ma­sei lem­noase, pro­ve­nita din “ar­bori”, nu din “co­paci” si nici din “pomi”.
    Tre­buie sa mai stiti, draga dom­nule Cris­tian Neff, ca ROMSILVA are atri­bu­tiuni ex­tinse, doar in ceea ce pri­veste fon­dul fo­res­tier de stat pe care‑l ad­mi­nis­treaza, adica mai pu­tin de ju­ma­tate din fon­dul fo­res­tier na­tio­nal. Exista alte in­sti­tu­tii ale sta­tu­lui foarte bine or­ga­ni­zate, pe care le-ati pu­tea, even­tual, face vi­no­vate, cu do­vezi, ca nu-si fac treaba pri­vind con­tro­lul re­col­ta­rii, trans­por­tu­lui, co­mer­ci­a­li­za­rii si pre­lu­cra­rii ma­te­ri­a­le­lor lem­noase, cu res­pec­ta­rea le­gi­sla­tiei in vi­goare.
    Mi-am per­mis sa scriu mai mult in spe­ranta ca pe vi­i­tor veti lua in se­rios lu­cru­rile, atat dum­ne­a­voas­tra cat si alti nu­me­rosi “eco­lo­gisti re­vo­lu­tio­nari” de oca­zie.
    Va mul­tu­mesc pen­tru in­te­le­gere si va stau la dis­po­zi­tie.
    Da­niel LUPU
    in­gi­ner sil­vic

  5. Aurel Tanase

    So­rin Sfarlogea,Romsilva nu vinde si nu fura fara a replanta???!!!Dar daca Rom­silva nu ar mai vinde si nu ar mai fura ma­car vreo zece ani,ce s‑ar intampla?De ce aus­trie­cii nu-si mai taie padurile?Dar Suedia,pana si Al­ba­nia?

    • Sorin Sfirlogea

      Dom­nule Tă­nase, ig­no­ranța dvs. este to­tală. Vă în­țe­leg, nu vă pri­ce­peți la sil­vi­cul­tură, dar asta nu vă scuză com­plet. Ați pu­tea să va in­for­mați. In­ter­ne­tul vă oferă su­fi­ciente in­for­ma­ții ca să vă lă­mu­riți sin­gur. Pen­tru că nu ați făcut‑o până acum, vă ajut eu.
      1. Rom­silva nu fură. Rom­silva este o in­sti­tu­ție și nu are cum să fure. Oa­me­nii fură.
      2. Dacă Rom­silva nu ar vinde lemn timp de zece ani (adică nici nu ar da la ex­ploa­tare pă­duri) câ­teva zeci de mii de oa­meni și-ar pierde slu­j­bele pen­tru că nu ar mai avea obiec­tul mun­cii. Im­pli­ca­ți­ile so­ci­ale le de­du­ceți ușor. Im­pli­ca­ți­ile la bu­ge­tul sta­tu­lui sunt evi­dente. Toate lu­cră­rile ne­ce­sare în pă­dure (pază, pro­tec­ție con­tra dă­u­nă­tori, în­tre­ți­nere dru­muri fo­res­ti­ere, co­rec­tare to­renți etc) ar tre­bui plătite de la bu­ge­tul de stat. În plus ar tre­bui să cum­pă­răm lemn din ex­port ca să se poată fa­brica mo­bilă și toate ce­le­lalte pro­duse care se ba­zează pe lemn. În­țe­le­geți deci că ideea de a nu ex­ploata e o pros­tie. Pă­du­rea nu se ex­tinde ca su­pra­față netăind‑o, ci îm­pă­du­rind.
      3. Aus­tria este o țară cam de pa­tru ori mai mică de­cât Ro­mâ­nia, ca su­pra­față to­tală. Pen­tru că au un re­lief mun­tos, ju­mă­tate din te­ri­to­riu e aco­pe­rit de pă­duri, cam 4 mi­li­oane de hec­tare. De pe aceste 4 mi­li­oane de hec­tare ei taie anual cam 17 mi­li­oane de mc. Ro­mâ­nia are cam 6 mi­li­oane de ha su­pra­față de pă­duri și taie anual cam 15 mi­li­oane de mc. Su­e­dia re­col­tează anual peste 60 mi­li­oane de mc, dar su­pra­fața pă­du­ri­lor lor este foarte mare. Des­pre Al­ba­nia nu știu mare lu­cru.

      Con­clu­zie: nu cre­deți toate tâm­pe­ni­ile pe care le ci­tiți pe in­ter­net. Ve­ri­fi­cați in­for­ma­ți­ile. Și mai ales gân­diți. Veți des­co­peri că nu e greu și nici nu doare.

      • Gh. Padureanu

        1. Asa e! In­sti­tu­ti­ile nu fura, doar pot inlesni/stavili fur­tu­rile.
        2. Daca este atat de pre­o­cu­pata de fac­to­rul so­cial, Rom­silva are po­si­bi­li­ta­tea nu nu­mai sa-si pas­treze nu­ma­rul de sa­la­ri­ati, ci si sa cre­eze un nu­mar imens de noi lo­curi de munca pre­lu­and, pe langa ce­le­lalte atri­bu­tiuni, si cea mai ba­noasa ac­ti­vi­tate: ex­ploa­ta­rea.
        3. Si­gur in Ro­ma­nia se taie nu­mai 15 mi­li­oane mc?

        • Sorin Sfirlogea

          Vă răs­pund pe puncte:
          1. Ade­vă­rat. Asta tre­buie să facă Rom­silva, să stă­vi­lească fur­tul.
          2. Nu cred că tre­buie să preia ex­ploa­ta­rea. Cred că ex­ploa­ta­rea tre­buie să de­vină o pres­tare de ser­vi­ciu, iar Rom­silva să vândă lem­nul fa­so­nat.
          3. Sta­tis­ti­cile ofi­ci­ale așa spun.

      • Aurel Tanase

        1.Da,aveti dreptate,Romsilva nu fura,oamenii din Rom­silva fura…Cu acte..
        2.Nu con­test fap­tul ca sunt ne­ce­sare lu­crari in pa­dure si ca oa­me­nii dv tre­buie sa aiba lo­curi de munca,dar cui fo­lo­seste ca dv ta­iati lem­nul si il vin­deti austriecilor?Chiar traiti nu­mai in pa­dure si nu aveti cu­nos­tinta de fap­tul ca in Ro­ma­nia nu mai sunt fa­brici de mobila,romanii nu au ac­ces la masa lem­noasa din ca­uza aus­trie­ci­lor.
        Da,din ca­uza unei gan­diri ca a dv vom im­porta lemn de la austrieci(de pro­ve­nienta romaneasca)asa cum im­por­tam si carne,lapte,mere,rosii etc
        Daca lem­nul s‑ar pre­lu­cra in tara ar fi bani si la bu­get pen­tru lu­cra­rile din padure,dar ar mai fi si alte sute de mii de lo­curi in in­dus­tria pre­lu­cra­rii.
        Dar asta in­seamna sa gan­desti su­biec­tiv si ego­ist si sa-ti vinzi tara.

        • Sorin Sfirlogea

          1. Nu se poate fura cu acte. Se poate fura cu acte fal­si­fi­cate. Pro­ba­bil că unii an­ga­jați din Rom­silva fură. N‑am do­vezi con­crete. Dacă aveți, pro­du­ceți-le, mă voi în­griji să ajungă unde tre­buie.
          2. Lo­cu­rile de muncă pier­dute nu sunt doar în sil­vi­cul­tură. Dacă oprim ex­ploa­tă­rile 10 ani se opresc fir­mele de ex­ploa­tare, fir­mele de pre­lu­crare pri­mară, fir­mele de mo­bilă. Efec­tul e în cas­cadă.
          3. În Ro­mâ­nia sunt su­fi­ciente fa­brici de mo­bilă. In­for­mați-vă.
          4. Firma Schwei­gho­fer (la ea fa­ceți alu­zie) are o fi­li­ală în Ro­mâ­nia, care plă­tește taxe sta­tu­lui ro­mân. Ce face cu pro­du­sele sale e treaba ei. Ofe­riți-le un preț mai bun de­cât la ex­port și păs­trați lem­nul în Ro­mâ­nia. În­tre­ba­rea este: ca să fa­ceți ce cu el?
          5. Știți de ce avem carne, lapte, mere și ro­șii din im­port? Pen­tru că ro­mâ­nii le cum­pără. Pen­tru că sunt mai ieftine, chiar dacă sunt proaste. Așa sunt ro­mâ­nii, nu‑i in­te­re­sează ca­li­ta­tea, ci chi­li­pi­rul. Vreți să fiți pa­triot? Cum­pă­rați pro­duse ro­mâ­nești și determinați‑i și pe al­ții să facă la fel.
          6. În tre­cut, timp de mulți ani de zile, firme ro­mâ­nești 100% au ex­ploa­tat lemn din pă­du­rile Ro­mâ­niei, l‑au tre­cut prin ga­tere ne­per­for­mante (care trans­for­mau aproape 20% din lemn în ru­me­guș) și che­res­teaua re­zul­tată au livrat‑o în por­tul Con­stanța că­tre arabi. Nu pare să fi de­ran­jat pe ni­meni treaba asta. Pro­blema tu­tu­ror e acum o firmă aus­tr­i­acă. Or fi având ei bu­bele lor, dar ja­ful în in­dus­tria lem­nu­lui e con­cer­tat de ro­mâni, vă ga­ran­tez.

    • vlad vasile

      Pe linga copy paste din ra­poar­tele ong ai dat un Go­o­gle? Ai enu­me­rat unu­ele din ta­rile cu cele mai mari ca­pa­ci­tati de pro­duc­ție de che­res­tea, ex­cep­tind Albania.deci exact in­vers fata de ce tu ai sus­ti­nut. Iar în Al­ba­nia este ca și Cum Ara­bia Sa­u­dită ar in­ter­zice ace­lași lu­cru. Foarte bine punc­tat dom­nul Sfir­lo­gea

  6. Raduta Ghita

    Fe­li­ci­tari sin­cere dom­nul Sfir­lo­gea pen­tru ar­ti­col. Tre­buie ca foarte multi lu­cra­tori din Rom­silva sa ia po­zi­tie la toate ac­tiu­nile orches­trate de dis­tru­gere a per­so­na­lu­lui sil­vic care a mun­cit si mun­ceste pen­tru men­ti­ne­rea pa­du­ri­lor Ro­ma­niei. Nu con­test ca nu avem si “us­ca­turi ” in per­so­na­lul sil­vic, dar aces­tia sunt foarte pu­tini, dar se in­cearca ge­ne­ra­li­za­rea aces­tora. Si iata ca in­clu­siv prin­tre co­men­ta­tori ga­sim ca­zuri de im­pros­care cu no­roi. Nu se vrea de­cat sa se taie si pa­du­rile ad­mi­nis­trate de Rom­silva asa cum au fost ta­iate cele re­tro­ce­date si care nu au fost re­im­pa­du­rite. De ce oare? Nu se mai ga­seste lemn de to­cat de ca­tre so­ci­e­ta­rii care au in­te­rese in pa­du­rile ro­ma­ne­sti si care nu mai au cas­ti­guri sub­stan­ti­ale? Mai in­ter­vin si alte in­te­rese mes­chine a unor ca­te­go­rii de asa zisi ce­ta­teni de bine, sau care au in­te­rese fi­nan­ci­are chiar si in aceste ONG-uri care sunt fi­nan­tate pen­tru a crea ca­drul de dis­tru­gere a pa­du­rii in in­te­re­sul strai­ni­lor. Cred ca si alti sil­vi­cul­tori se­ri­osi si nu “de bine”, vor lua po­zi­tie fata de acesti asa zisi ecol­gisti care au in­te­rese per­so­nale si care sunt pla­titi pen­tru a dis­truge pa­du­rea si brea­sla sil­vi­cul­to­ri­lor.

  7. Matei Ionut

    Bi­bli­o­gra­fie alea­to­rie:
    — Vic­tor Giur­giu, “Con­si­de­ra­ţii asu­pra stă­rii pă­du­ri­lor Ro­mâ­niei – par­tea I: de­cli­nul su­pra­feţei pă­du­ri­lor şi mar­gi­na­li­za­rea îm­pă­du­ri­ri­lor”, Re­vista Pă­du­ri­lor, nr. 2/2010
    — ing. Erika Stan­ciu fost mem­bru WWF, ac­tual se­cre­tar de stat la Min. Me­diu­lui: http://arhiva.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles%7CdisplayArticle/articleID_3021/WWF-Romania-Suntem-sub-media-europeana-a-zonelor-impadurite.html
    — ra­por­tul Ofi­ci­u­lui Eu­ro­pean de Sta­tis­tica Eu­ros­tat ‘Fo­res­try in the EU and the world’, din iu­nie 2011
    -

    • Sorin Sfirlogea

      Mda, mă dau bă­tut. N‑am cre­zut că vom co­borî nive­lul dis­cu­ției așa de jos în­cât să ajun­gem la ci­tate din Vic­tor Giur­giu. Prin­tre cei care au avut oca­zia să‑l cu­noască cir­culă zvo­nul că a vă­zut pă­du­rea mai mult în poze de­cât în re­a­li­tate. Dar tre­buie să re­cu­nosc că are o în­demâ­nare spe­cială de a moș­mondi date în așa fel în­cât să pară că știe des­pre ce vor­bește. Te cre­di­tez drept o vic­timă ino­centă a aces­tui șar­la­tan, deci co­men­ta­riul rămâne. Sunt si­gur că o să amuze și pe al­ții. Auzi… a mă­su­rat Vic­tor Giur­giu și doar 22% din su­pra­fața Ro­mâ­niei sunt pă­duri eco­lo­gic func­țio­nale. Hă, hă, hă…

      • Matei Ionut

        Ar fi de ras dar ma tem ca e de plans. Ra­por­tul Cur­tii de Con­turi din anul 2013 arata ca in pe­ri­oada 2005–2011 s‑a de­fri­sat o su­pra­fata to­tala de pa­dure de 291.932 ha, pro­pri­e­tate de stat si pri­vata.
        Din ace­lasi ra­port aflam ca vo­lu­mul to­tal al ta­ie­ri­lor ile­gale in ace­easi pe­ri­oada a fost de 438.900 mc in pa­du­rile sta­tu­lui si de 194.600 mc in pa­du­rile pri­vate.
        Nota de plata: cca. 5 mi­li­arde euro.
        Bo­nus: alu­ne­cari de te­ren, inun­da­tii ca­tas­tro­fale.

        • Sorin Sfirlogea

          Eu nu m‑aș lua după cur­tea de con­turi în pro­bleme fo­res­ti­ere. Nu de alta, dar am vă­zut cam ce fel de con­ta­bili vin în ast­fel de con­troale. Ăia se pri­cep la sil­vi­cul­tură cum mă pri­cep eu la na­vi­ga­ție ma­ri­timă. Adică de­loc.
          Apoi 438.000 de mc în 7 ani nici nu‑i mult. În­seamnă cam 60.000 mc pe an, care în­seamnă o me­die de 200 mc pe ocol, adică pro­ba­bil vreo 20–25 mc pe can­ton sil­vic. Asta în­seamnă vreo 30–40 de ar­bori. Cam atât se fură în mod uzual de că­tre onor po­po­rul ro­mân, iar pă­du­ra­rii plă­tesc la in­spec­ți­ile de fond. Care e ști­rea sen­zațio­nală pe care ai descoperit‑o? Că există pa­gube în fon­dul fo­res­tier? Există, știam toți.
          Iar la ca­pi­to­lul de­fri­șare, ușu­rel cu ter­me­nii pe scări că fur­ni­rul e de nuc. De­fri­șare în­seamnă teh­nic scoa­tere din fond fo­res­tier. Con­sultă In­ven­ta­rul Na­țio­nal Fo­res­tier si vei des­co­peri că ci­frele de la cur­tea de con­turi sunt po­vești.

          • daniel

            Sper ca se va in­te­lege ca ras­pun­sul de mai jos este pen­tru dom­nul Ma­tei Io­nut ca­ruia, se pare, ca‑i plac ci­frele, in pro­cente si in va­loare ab­so­luta, dar nu sunt foarte si­gur ca stie cu se ajunge la ci­frele as­tea si cum se pot ele in­ter­preta. Eu, fara sa ma laud, pot sa‑i pre­dau un curs des­pre pro­cen­tele si va­lo­rile ab­so­lute cu care poti ma­ni­pula dupa bu­nul plac, de la caz la caz, in func­tie de adri­sant, ca sa zic asa..

        • daniel

          In pri­mul rand Cur­tea de con­turi e cer­tata clar cu ter­me­nii teh­nici sil­vici. In al doi­lea rand, tre­buie sa stii ca ci­frele avan­sate de cur­tea de con­turi pro­vin din sta­tis­ti­cile si ra­poar­tele Rom­silva si nu sunt des­co­pe­riri sti­in­ti­fico-fan­tas­tice pro­prii. In plus, tre­buie sa mai stii ca mo­da­li­ta­tile prin care se ajunge la aceste ci­fre sunt sen­si­bil di­fe­rite, prin com­pa­ra­tie, in­tre fon­dul fo­res­tier pri­vat si cel de stat. In orice caz, ele nu sunt exacte nici in ceea ce pri­veste sus­tra­ge­rile din pa­du­rile ad­mi­nis­trate de Rom­silva si nici in ca­zul pa­du­ri­lor pri­vate dar, in ca­zul pa­du­ri­lor pri­vate te asi­gur ca ci­fra este cel pu­tin dubla, iar in ca­zul pa­du­ri­lor ad­mi­nis­trate de Rom­silva se apro­pie de re­a­li­tate. Ca sa in­te­legi exact me­ca­nis­mele si fe­no­me­nele care stau in spa­tele aces­tor afir­ma­tii tre­buie sa-ti ex­plic in mi­ni­mum 10 pa­gini. Cred ca iti dai seama acum cam cat in­te­leg “con­tro­lo­rii” lui Va­ca­roiu de la cur­tea de con­turi?!

  8. Matei Ionut

    Ade­va­rul este ca avem o su­pra­fata im­pa­du­rita la nivel na­tio­nal, ra­por­tata sta­tis­tic de 29 %. Acest pro­cent este in re­a­li­tate de 27 %, iar daca sca­dem ar­bo­re­tele bra­cu­ite sau de­gra­date ne­func­tio­nale sub ra­port eco­lo­gic ajun­gem la o va­loare de 22 % aproape ju­ma­tate din me­dia eu­ro­peana.
    Bi­ne­in­te­les, in buna tra­di­tie autoh­tona in­tot­dea­una al­tii sunt de vina. Sil­vi­cul­to­rii sunt niste eroi care au lup­tat sa apere pa­du­rea, nu prea le‑a re­u­sit asa ca s‑au con­cen­trat pe fa­u­ri­rea ave­ri­lor per­so­nale unde sunt in pluto­nul frun­tas al bu­ge­ta­ri­lor, ala­turi de va­mesi.

    • Sorin Sfirlogea

      Dacă poți să pro­duci și niște do­vezi con­crete pen­tru pro­cen­tele pe care le in­voci, co­men­ta­riul rămâne. Dacă nu, voi con­si­dera că e dez­in­for­mare ten­den­ți­oasă și îl voi șterge. Ai 48 de ore. Suc­ces.

  9. daniel

    Eu nu pot spune de­cat ca per­spec­tiva din in­te­rior este di­fe­rita de cea din ex­te­rior. Si, vorba unui mi­nu­nat asis­tent de-al nos­tru, Dom­nul Dan­ciu, de la Fa­cul­ta­tea de Sil­vi­cul­tura din Brasov:”…draga Da­niel, nu te enerva atat de tare, ade­va­rul este in­tot­dea­una un­deva la mij­loc”.

    • Sorin Sfirlogea

      E un sfat bun. Urmează‑l. 🙂

      • daniel

        Eu in­cer­cam doar sa dau o su­ges­tie tu­tu­ror ce­lor care co­men­teaza, fie din in­te­rior, fie din ex­te­rior. N‑am in­cer­cat sa ma bag in seama. Daca s‑a in­te­les alt­ceva…

        • Sorin Sfirlogea

          Sfa­tul cel bun pe care e bine să‑l ur­mezi este să nu te ener­vezi, ade­vă­rul e un­deva la mij­loc. 🙂

  10. Matei Ionut

    Rom­silva este una din cele mai co­rupte struc­turi ale sta­tu­lui care func­tio­neaza dupa re­guli ma­fi­ote. O sim­pla ca­u­tare pe Wi­ki­pe­dia ne arata ca­teva exem­ple https://ro.wikipedia.org/wiki/Discu%C8%9Bie:Romsilva
    Acest jaf ge­ne­ra­li­zat nu va fi oprit de­cat atunci cand se va face o re­or­ga­ni­zare to­tala a sis­te­mu­lui de ges­tio­nare a pa­du­ri­lor. In prin­ci­pal este ne­ce­sar sa se in­la­ture tot per­so­na­lul co­rupt si in­com­pe­tent si trans­for­ma­rea Rom­silva intr‑o or­ga­ni­za­tie bu­ge­tara care sa se ocupe strict de ad­mi­nis­tra­rea si paza pa­du­ri­lor fara atri­bu­tii de co­mert

    • Dan Danel

      Si co­mer­tul cu lemn cine sa‑l faca? Aus­trie­cii ?

    • Rafael

      Da Da ai drep­tate! Si de co­mert sa se ocupe Par­la­men­tul !!!

  11. vasile burdea

    Fe­li­ci­tari So­rin. Ai pu­bli­cat un ar­ti­col bine ar­gu­men­tat care trage un sem­nal de alarma asu­pra exa­ge­ra­ri­lor “eco­lo­giste”. La fel ca si tine stiu ca sil­vi­cul­to­rii erau pe vre­muri o clasa pro­fe­sio­nala cu pres­ti­giu. Pa­cat ca din di­verse mo­tive stau acum pe mar­gine, pri­vesc cu ama­ra­ciune la ceea ce se in­tam­pla cu me­se­ria lor si nu se im­plica in apa­ra­rea onoa­rei lor pro­fe­sio­nale. Este par­tial si vina sis­te­mu­lui semi-mi­li­tar din Rom­silva…


Abonează-te...

Trimite-mi articolele noi la: 

Am înțeles termenii și condițiile în care sunt utilizate datele mele.