Cum să salvezi pădurile

Asist de o vreme încoace la un ade­vărat asalt al ecologiștilor asupra sil­vi­cul­turii, care se des­fășoară după toate reg­ulile unui război medi­atic bine pregătit: date scoase din con­text sau inter­pre­tate ten­dențios pen­tru a val­ida fal­suri sau ade­văruri parțiale, cuvinte alese iscusit pen­tru a deter­mina reacții emoționale ale pub­licu­lui, imag­ini cu deza­s­tre forestiere așezate ală­turi de texte pline de exagerări sau chiar min­ci­uni, epitete arun­cate fără nici o reținere la adresa unor oameni care au doar vina de a aparține unui corp pro­fe­sional. Și nu mă pot să nu mă întreb care e moti­vația din spatele aces­tei cru­ci­ade. Nu‑i vorbă, nici sil­vicul­torii n‑au făcut nimic ca să își curețe ograda de cozi de topor, pen­tru că au și din astea printre ei. Dar insis­tența cu care sunt puși toți la gră­madă și ară­tați cu dege­tul e com­plet necon­struc­tivă. În fond ce se dorește, dis­par­iția sil­vicul­to­rilor? Și înlocuirea lor cu ce?

Să vă dau un exem­plu. De curând s‑a stâr­nit în presă un scan­dal apropo de Par­cul Național Cheile Nerei-Beușnița. Un domn ziarist s‑a apu­cat să povestească tuturor că Rom­silva a micșo­rat suprafața par­cu­lui de la 70% la 55% și există peri­colul s‑o reducă la 40%. Cum era de aștep­tat, au curs apoi o mulțime de comen­tarii neg­a­tive la adresa Rom­silva. Întâm­plarea face că am acces direct la infor­mații despre aceste subiecte și am aflat care sunt faptele con­crete: par­cul are o suprafață totală de aproape 37.000 ha și nu s‑a schim­bat abso­lut deloc, iar suprafața aflată în pro­tecție inte­grală (unde sunt interzise orice fel de exploatări forestiere sau activ­ități eco­nom­ice) este de vreo 7.500 ha. Sur­priză, nici această suprafață nu s‑a micșo­rat, ba chiar e pe cale să crească. De unde atunci scan­dalul?

Păi o uni­ver­si­tate din Tim­ișoara a primit niște fon­duri europene (aud că ar fi vorba de vreo 700.000€) pen­tru a face un plan de man­age­ment al aces­tui parc. În buna tradiție românească, ei nu au inclus în echipă nici un sil­vicul­tor, deci nici un spe­cial­ist, doar niște biologi teo­reti­cieni care habar n‑au despre gestiunea prac­tică a pădurilor. Ideea lor e să extindă zona de pro­tecție inte­grală la aproape 20.000 ha, dar nu prea sunt capa­bili să explice con­cret (con­form reg­ulilor europene) ce vroiau să pro­te­jeze în acea suprafață. Pen­tru că, în afară de cele 7.500 ha deja pro­te­jate, nu par să existe niște motive temeinice ca să insti­tui o pro­tecție așa de strictă, care — atenție! — exclude inclu­siv ame­na­jări tur­is­tice, deci orice fel de dez­voltare eco­nom­ică sau socială. Rom­silva, care admin­istrează par­cul și plătește pen­tru tot per­son­alul și toate activ­itățile de acolo, n‑a fost de acord cu această extin­dere nemo­ti­vată și a obiec­tat împotriva plan­u­lui de man­age­ment, arătând că tre­buia măcar să fie con­sul­tați, de vreme ce totul se face pe banii lor. După mai multe dis­cuții, s‑a ajuns la un com­pro­mis: 12.000 ha în zona de pro­tecție inte­grală, dar nu pe planul de man­age­ment al uni­ver­sității, ci pe unul făcut de alți spe­cial­iști.

Și-acuma să vedeți cum se manip­ulează infor­mați­ile. În real­i­tate suprafața de pro­tecție inte­grală este pe cale să crească de la 7.500 ha la 12.000 ha. În arti­colul de presă, dom­nul ziarist a apli­cat urmă­toarea log­ică: bio-ecologiștii de la uni­ver­si­tate vroiau pro­tecție inte­grală pe 20.000 ha, dar Rom­silva nu acceptă decât o creștere până la 12.000 ha și există șanse ca nici asta să nu poată fi susțin­ută și să se rămână la 7.500 ha. Cum să prez­inte ches­tia asta? Sim­plu: omite cifrele exacte și aruncă niște pro­cente alar­mante care arată că Rom­silva reduce suprafața par­cu­lui de la 70% la 55% și chiar la 40%. Și ca să fie cât mai convingă­tor, pune și un titlu bom­bas­tic: alertă, astăzi se votează masacrul pădurilor din Cheile Nerei! Care masacru, moncher? Când citești asta, ți se creează impre­sia că unii cu dru­j­bele por­nite stau la mar­ginea pădurii și așteaptă sem­nalul să se apuce de tăiat. Nici vorbă de așa ceva.

O să mă între­bați care era soluția corectă. Păi după mintea mea bio-ecologiștii ăștia min­unați puteau să ia în echipă niște sil­vici, nu neapărat de la Rom­silva, și să facă un plan real­ist. Apoi să meargă la Rom­silva și să le zică: hai să vedem împre­ună dacă ideile astea ale noas­tre sunt fez­abile, câți bani costă și dacă vă per­miteți să le susțineți finan­ciar, pen­tru că voi o să le plătiți. Din ce cre­deți că finanțează Rom­silva par­curile pe care le are în admin­is­trare? Dau biologii bani? Sau ecologiștii? Sau pop­u­lația? Nu. Se finanțează din lem­nul tăiat legal în fiecare an. Ca să avem păduri pro­te­jate, tre­buie să le exploatăm rațional pe altele. Dacă ajungem să avem mai multe păduri pro­te­jate decât cele în exploatare, n‑o să ne mai ajungă banii pen­tru ecol­o­gis­mul nos­tru de operetă.

Care e miza dez­in­for­mării? A, e sim­plă: dacă planul de man­age­ment al uni­ver­sității nu se aprobă (și se pare că asta se va întâm­pla), uni­ver­si­tatea va tre­bui să returneze cei 700.000 €. E un motiv de ner­voz­i­tate, nu? Așa că hai să dea cu niște pietre în Rom­silva, că poate se intimidează și aprobă planul lor de man­age­ment, ca ei să încaseze fon­durile europene. După aia ecologiștii se duc acasă, își admiră con­turile per­son­ale rotun­jite cu niște sume fru­moase și povestesc tuturor cum au sal­vat ei pădurile României. Like și share.

La final am să vă mai dau o temă de gândire: 60% din pădurile României au vârste mai mici de 60 de ani. Ceea ce înseamnă că au fost regen­er­ate, împă­du­rite și îngri­jite în anii de după război. Toți vă bucu­rați că le avem și că în ele e diver­si­tate de specii, că mai avem faună săl­bat­ică și o floră bogată. Că mai putem res­pira aer curat. Vă invit să vă răspun­deți sin­guri la o între­bare: cine cre­deți că a avut grijă în toți acești 60 de ani ca aceste păduri să existe: biologii, ecologiștii sau sil­vicul­torii?


Comentează pe Facebook...


Comentează pe blog...

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.


  1. Michael

    În toată bulibaseala asta cu cifre, pro­cente si agenți eco­nomici străini, ați uitat să mențion­ați ca pădurea asta mai si crește, si crește bine, pro­cen­tele diferă de la specie la specie, si mai si îmbătrânește, si atunci tre­buie reîn­noită, iar lem­nul acela tre­buie val­ori­fi­cat pen­tru că alt­fel e păcat de Dum­nezeu care ne dă dar nu ne bagă si in traistă.
    Sil­vi­cul­tura este o meserie care se face cu pasi­une si cunosc ast­fel de oameni. Den­i­grari sunt la tot pasul toc­mai din cauza dez­in­for­mării si mai ales din cauza unei proaste infor­mări. Mai citiți toți acei neav­izati si care va dați cu pre­su­pusul, si daca nu găsiți infor­mații, între­bați sil­vicul­tori ade­vărați, care își iubesc mese­ria și ei chiar stiu ce vorbesc. Nu sunt inginer sil­vic dar stiu ce vorbesc. Cine nu stie să nu arunce cu pietre.

    • daniel

      Am tot stat si m‑am gan­dit daca am caderea sa-ti raspund. Dar mer­iti un raspuns!
      Esti limpede si nu esti pati­mas. Bravo! Imi creste inima sa con­stat ca mai sunt inca oameni cu picioarele pe paman­tul asta romanesc. Ai drep­tate. Vor­bim despre o bulibaseala. Si, nu una oare­care, una romaneasca. Padurea, in loc sa fie sfanta, pen­tru toti, a devenit un subiect de dis­cutie polit­ica. toata lumea isi da cu par­erea. Intre timp ea creste. Cum bine zici. Si asteapta sa ne vina mintea la cap.

  2. Borza Alexandru

    Nu comentează nimeni com­pe­tența sil­vicul­to­rilor de a face sil­vi­cul­tură, adică cul­ti­varea pădurii în scopul recoltării masei lem­noase. Numai că Par­curile Naționale nu ar tre­bui să însemne sil­vi­cul­tură. Par­curile Naționale sunt făcute pen­tru pro­tecția naturii, con­ser­varea bio­di­ver­sității, recreerea pop­u­lației — adică tur­ism ecolo­gioc. Nu puteți să‑i acuzați pe cei care-și dau cu păr­erea că nu se pri­cep la ame­na­ja­mente sil­vice. În Par­curile Naționale nu este nevoie de ame­na­ja­mente sil­vice. Pădure a fost și înainte de apariția sil­vicul­to­rilor. Pădurea nu are nevoie de oameni. Oamenii au nevoie de pădure. Fap­tul că ari­ile pro­te­jate sunt date în grija sil­vicul­to­rilor este o mare greșeală !

    • Sorin Sfirlogea

      Asta e eroarea de înțelegere pe care o fac foarte mulți, își imag­inează că sil­vi­cul­tura e un fel de agri­cul­tură inten­sivă, dar cu copaci în loc de porumb, al cărei scop nu e decât să taie pădurea. Par­curile nat­u­rale și rez­er­vați­ile s‑au inven­tat în lume în primul rând prin insis­tența sil­vicul­to­rilor, iar man­age­men­tul unui parc înseamnă exact sil­vi­cul­tură. Există o paletă foarte largă de tipuri de man­age­ment sil­vic pe care le poți aplica pădurii, de la a veg­hea doar la menținerea echili­brelor nat­u­rale (păduri vir­gine) până la cul­ti­varea unor arbori pe rân­duri și recoltarea cu com­bine forestiere (plan­tați­ile de pin din țările scan­di­nave). Toate intră sub umbrela sil­vi­cul­turii.
      A doua eroare este cea de înțelegere a noți­u­nii de parc național și parc nat­ural. Lumea crede că prin parc se înțelege o zonă unde toate activ­itățile sunt interzise. Greșit. Există întot­deauna și o suprafață de pro­tecție strictă, unde nu e voie să dezvolți infra­struc­tură și nici să exploatezi resurse de nici un fel, dar în jurul aces­tei arii pro­te­jate există zone tam­pon unde activ­itățile eco­nom­ice sunt per­mise într-un mod con­tro­lat și rațional.

  3. Matei Ionut

    Parafrazand o veche zicala "Cine nu comenteaza ca noi e impotriva noas­tra" imi per­mit sa fac o ultima remarca cu referire la onoarea pro­fe­sion­ala si imag­inea breslei sil­vicul­to­rilor: timp de un an de cand a fost declarat incul­pat intr-un dosar extrem de grav cu retro­cedari ile­gale, a. craci­unescu a ramas direc­tor gen­eral la Rom­silva fiind schim­bat i cele din urma, doar la pre­siunea soci­etatii civile. In tot acest timp nu am obser­vat nici o reac­tie sau ati­tu­dine din partea reprezen­tan­tilor sil­vicul­to­rilor, a sindi­catelor de ramura pen­tru inlat­u­rarea aces­tuia. Si atunci ne miram ca opinia pub­lica iden­ti­fica sil­vi­cul­tura de stat cu hotia.

    • daniel

      Sti­mate domn,
      Va spun doar ca nu sun­teti deloc infor­mat si ca folositi expri­mari gen­er­al­iza­toare si deja pra­fuite cu trim­itere la sindi­catele de ramura si soci­etatea civila. Tre­buie sa stiti ca dom­nu­lui Craci­unescu "i s‑a tras" din inte­rior, de la pro­priul sau corp de con­trol, care a descoperit toate ile­gal­i­tatile despre care vor­biti si i le‑a adus la cunos­tinta si, in ace­lasi timp, sesizand organele de ancheta abil­i­tate. rezul­tatul ime­diat a fost mar­gin­alizarea sau inde­partarea din sis­tem a aces­tor "dus­mani de clasa". Din ce motiv dom­nul Craci­unescu nu si‑a dat ime­diat demisia, intrebati‑l pe el sau pe cei care l‑au pus in func­tie si l‑au sustinut pana in ultimul moment. Soci­etatea civila n‑are nimic a face cu chestiunea in dis­cutie, poate, doar, daca accep­tati ideea ca oameni care iubesc sil­vi­cul­tura, care au facut mese­ria asta si acum mai scriu din cand in cand pe acest blog, au facut pre­siuni si au dat sug­estii, incer­cand sa influ­enteze, dupa put­er­ile lor, cur­sul eveni­mentelor.
      De ret­inut, pen­tru dum­neav­oas­tra, ca bul­gar­ele de zapada s‑a for­mat din inte­rior, de la salariati onesti ai Rom­silva, din cor­pul de con­trol. Daca doriti ama­nunte vi le pot furniza dupa ce voi lua acor­dul per­soanelor despre care vorbesc.
      Cu stima,
      Daniel LUPU
      inginer sil­vic (din exte­ri­orul Rom­silva)

    • daniel

      Si ar mai fi de adau­gat, un lucru extrem de impor­tant pe care regret ca am uitat sa‑l men­tionez. Dupa cum spuneam, bul­gar­ele s‑a for­mat in inte­rior. Nu s‑a intam­plat nimic timp de 1 an, cum spuneti, pen­tru ca politicul si‑a bagat coada si s‑au gasit sufi­ciente cozi de topor, tot in sil­vi­cul­tura, care au blo­cat totul. A fost nevoie de o schim­bare de guvern si de o sansa ca la con­duc­erea depar­ta­men­tu­lui sa vina cineva cu coloana dreapta si cu curaj. Atunci abia, bul­gar­ele a luat‑o la vale. Cate obsta­cole a intal­nit in cale nu va spun, desi stiu bine despre ce este vorba, dar impor­tant ramane doar fap­tul ca exista oameni (de data asta femei), ce nu pot fi indoiti sau opriti din drum cu usurinta. Si, foarte impor­tant de ret­inut pen­tru dum­neav­oas­tra, este ca toti oamenii astia buni despre care vorbesc, sunt sil­vicul­tori si au lucrat in dome­niul asta. Ca ei sunt inca multi si daca gen­er­al­izati partea intunecata a mul­ti­mii sil­vicul­to­rilor va asigur ca gre­siti.
      Aveti putin­tica rab­dare mon cher!

  4. daniel

    Pen­tru ca nu am cont "Face­book" as dori sa‑i raspund pe aceasta cale dom­nu­lui Cris­t­ian Neff.
    Va rog deci, dom­nule, sa nu ameste­cati "trunchi­urile de copaci din curte de la SCHWEIGHOFER" cu "pomii din par­curi", cu firmele ce achizitioneaza si pre­lu­creaza mate­ri­ale lem­noase, cu lem­nul de foc pe care dum­neav­oas­tra il cumparati scump pen­tru ca "tot se rade de bai­etii destepti si pleaca la export" si in toata ciorba asta ROMSILVA, diavolul care si‑a bagat coada si raspunde de toate relele.
    Desi pareti a fi genul de ecol­o­gist doc­u­men­tat de la tele­vi­zor, nu v‑ar strica un pic de doc­u­mentare ade­varata si, veti intelege ca prob­lema e mult mai com­pli­cata. In primul rand sa sta­bilim ca vor­bim despre "arbori" si "padure", despre forma de pro­pri­etate, despre fap­tul ca firme ca Schweighofer achizitioneaza mate­ri­ale lem­noase cu forme legale, in ace­lasi timp exploateaza si paduri pro­prii si nu au oblig­a­tia ver­i­fi­carii prove­nien­tei mate­ri­alelor achizition­ate. Dum­neav­oas­tra stiti despre Sweighofer deoarece aceasta com­panie a devenit viz­ibila ca urmare a unor interese politice si, ast­fel, a fost foarte mult medi­a­ti­zat subiec­tul. Exista multe alte firme, mai mari sau mai mici, care se ocupa cu ace­lasi lucru, adica cu pre­lu­crarea masei lem­noase, provenita din "arbori", nu din "copaci" si nici din "pomi".
    Tre­buie sa mai stiti, draga dom­nule Cris­t­ian Neff, ca ROMSILVA are atribu­tiuni extinse, doar in ceea ce priveste fon­dul forestier de stat pe care‑l admin­istreaza, adica mai putin de jumatate din fon­dul forestier national. Exista alte insti­tu­tii ale stat­u­lui foarte bine orga­ni­zate, pe care le-ati putea, even­tual, face vino­vate, cu dovezi, ca nu-si fac tre­aba privind con­trolul recoltarii, trans­portu­lui, com­er­cializarii si pre­lu­crarii mate­ri­alelor lem­noase, cu respectarea leg­is­latiei in vigoare.
    Mi-am per­mis sa scriu mai mult in sper­anta ca pe viitor veti lua in serios lucrurile, atat dum­neav­oas­tra cat si alti numerosi "ecol­o­gisti rev­o­lu­tion­ari" de ocazie.
    Va mul­tumesc pen­tru intelegere si va stau la dis­poz­i­tie.
    Daniel LUPU
    inginer sil­vic

  5. Aurel Tanase

    Sorin Sfarlogea,Romsilva nu vinde si nu fura fara a replanta???!!!Dar daca Rom­silva nu ar mai vinde si nu ar mai fura macar vreo zece ani,ce s‑ar intampla?De ce aus­triecii nu-si mai taie padurile?Dar Suedia,pana si Alba­nia?

    • Sorin Sfirlogea

      Dom­nule Tănase, igno­ranța dvs. este totală. Vă înțe­leg, nu vă pri­cepeți la sil­vi­cul­tură, dar asta nu vă scuză com­plet. Ați putea să va infor­mați. Inter­ne­tul vă oferă sufi­ciente infor­mații ca să vă lămuriți sin­gur. Pen­tru că nu ați făcut‑o până acum, vă ajut eu.
      1. Rom­silva nu fură. Rom­silva este o insti­tuție și nu are cum să fure. Oamenii fură.
      2. Dacă Rom­silva nu ar vinde lemn timp de zece ani (adică nici nu ar da la exploatare păduri) câteva zeci de mii de oameni și-ar pierde slu­j­bele pen­tru că nu ar mai avea obiec­tul muncii. Impli­cați­ile sociale le deduceți ușor. Impli­cați­ile la buge­tul stat­u­lui sunt evi­dente. Toate lucrările nece­sare în pădure (pază, pro­tecție con­tra dăună­tori, întreținere dru­muri forestiere, corectare torenți etc) ar tre­bui plătite de la buge­tul de stat. În plus ar tre­bui să cumpărăm lemn din export ca să se poată fab­rica mobilă și toate cele­lalte pro­duse care se bazează pe lemn. Înțelegeți deci că ideea de a nu exploata e o prostie. Pădurea nu se extinde ca suprafață netăind‑o, ci împă­durind.
      3. Aus­tria este o țară cam de patru ori mai mică decât Româ­nia, ca suprafață totală. Pen­tru că au un relief muntos, jumă­tate din ter­i­to­riu e acoperit de păduri, cam 4 mil­ioane de hectare. De pe aceste 4 mil­ioane de hectare ei taie anual cam 17 mil­ioane de mc. Româ­nia are cam 6 mil­ioane de ha suprafață de păduri și taie anual cam 15 mil­ioane de mc. Sue­dia recol­tează anual peste 60 mil­ioane de mc, dar suprafața pădurilor lor este foarte mare. Despre Alba­nia nu știu mare lucru.

      Con­cluzie: nu cre­deți toate tâm­peni­ile pe care le citiți pe inter­net. Ver­i­fi­cați infor­mați­ile. Și mai ales gândiți. Veți descoperi că nu e greu și nici nu doare.

      • Gh. Padureanu

        1. Asa e! Insti­tu­ti­ile nu fura, doar pot inlesni/stavili fur­turile.
        2. Daca este atat de pre­ocu­pata de fac­torul social, Rom­silva are posi­bil­i­tatea nu numai sa-si pas­treze numarul de salariati, ci si sa creeze un numar imens de noi locuri de munca pre­lu­and, pe langa cele­lalte atribu­tiuni, si cea mai banoasa activ­i­tate: exploatarea.
        3. Sigur in Roma­nia se taie numai 15 mil­ioane mc?

        • Sorin Sfirlogea

          Vă răspund pe puncte:
          1. Ade­vărat. Asta tre­buie să facă Rom­silva, să stăvilească fur­tul.
          2. Nu cred că tre­buie să preia exploatarea. Cred că exploatarea tre­buie să dev­ină o prestare de ser­vi­ciu, iar Rom­silva să vândă lem­nul fasonat.
          3. Sta­tis­ti­cile ofi­ciale așa spun.

      • Aurel Tanase

        1.Da,aveti dreptate,Romsilva nu fura,oamenii din Rom­silva fura…Cu acte..
        2.Nu con­test fap­tul ca sunt nece­sare lucrari in padure si ca oamenii dv tre­buie sa aiba locuri de munca,dar cui folos­este ca dv taiati lem­nul si il vin­deti austriecilor?Chiar traiti numai in padure si nu aveti cunos­tinta de fap­tul ca in Roma­nia nu mai sunt fabrici de mobila,romanii nu au acces la masa lem­noasa din cauza aus­triecilor.
        Da,din cauza unei gandiri ca a dv vom importa lemn de la austrieci(de prove­nienta romaneasca)asa cum impor­tam si carne,lapte,mere,rosii etc
        Daca lem­nul s‑ar pre­lu­cra in tara ar fi bani si la buget pen­tru lucrar­ile din padure,dar ar mai fi si alte sute de mii de locuri in indus­tria pre­lu­crarii.
        Dar asta inseamna sa gan­desti subiec­tiv si ego­ist si sa-ti vinzi tara.

        • Sorin Sfirlogea

          1. Nu se poate fura cu acte. Se poate fura cu acte fal­sifi­cate. Prob­a­bil că unii anga­jați din Rom­silva fură. N‑am dovezi con­crete. Dacă aveți, produceți-le, mă voi îngriji să ajungă unde tre­buie.
          2. Locurile de muncă pier­dute nu sunt doar în sil­vi­cul­tură. Dacă oprim exploatările 10 ani se opresc firmele de exploatare, firmele de pre­lu­crare pri­mară, firmele de mobilă. Efec­tul e în cas­cadă.
          3. În Româ­nia sunt sufi­ciente fabrici de mobilă. Informați-vă.
          4. Firma Schweighofer (la ea faceți aluzie) are o fil­ială în Româ­nia, care plătește taxe stat­u­lui român. Ce face cu pro­dusele sale e tre­aba ei. Oferiți-le un preț mai bun decât la export și păs­trați lem­nul în Româ­nia. Între­barea este: ca să faceți ce cu el?
          5. Știți de ce avem carne, lapte, mere și roșii din import? Pen­tru că românii le cumpără. Pen­tru că sunt mai ief­tine, chiar dacă sunt proaste. Așa sunt românii, nu‑i intere­sează cal­i­tatea, ci chilipirul. Vreți să fiți patriot? Cumpărați pro­duse românești și determinați‑i și pe alții să facă la fel.
          6. În tre­cut, timp de mulți ani de zile, firme românești 100% au exploatat lemn din pădurile României, l‑au tre­cut prin gatere neper­for­mante (care trans­for­mau aproape 20% din lemn în rumeguș) și cher­esteaua rezul­tată au livrat‑o în por­tul Con­stanța către arabi. Nu pare să fi der­an­jat pe nimeni tre­aba asta. Prob­lema tuturor e acum o firmă aus­tri­acă. Or fi având ei bubele lor, dar jaful în indus­tria lem­nu­lui e con­cer­tat de români, vă garan­tez.

    • vlad vasile

      Pe linga copy paste din rapoartele ong ai dat un Google? Ai enu­merat unuele din tar­ile cu cele mai mari capac­i­tati de pro­ducție de cher­estea, exceptind Albania.deci exact invers fata de ce tu ai sustinut. Iar în Alba­nia este ca și Cum Ara­bia Sau­dită ar interz­ice ace­lași lucru. Foarte bine punc­tat dom­nul Sfir­logea

  6. Raduta Ghita

    Felic­i­tari sin­cere dom­nul Sfir­logea pen­tru arti­col. Tre­buie ca foarte multi lucra­tori din Rom­silva sa ia poz­i­tie la toate actiu­nile orches­trate de dis­trugere a per­son­alu­lui sil­vic care a muncit si munceste pen­tru men­tinerea padurilor Romaniei. Nu con­test ca nu avem si "usca­turi " in per­son­alul sil­vic, dar aces­tia sunt foarte putini, dar se incearca gen­er­alizarea aces­tora. Si iata ca inclu­siv printre comen­ta­tori gasim cazuri de improscare cu noroi. Nu se vrea decat sa se taie si padurile admin­is­trate de Rom­silva asa cum au fost taiate cele retro­ce­date si care nu au fost reim­padu­rite. De ce oare? Nu se mai gas­este lemn de tocat de catre soci­etarii care au interese in padurile romanesti si care nu mai au cas­tig­uri sub­stan­tiale? Mai inter­vin si alte interese mes­chine a unor cat­e­gorii de asa zisi cetateni de bine, sau care au interese finan­ciare chiar si in aceste ONG-uri care sunt finan­tate pen­tru a crea cadrul de dis­trugere a padurii in intere­sul strainilor. Cred ca si alti sil­vicul­tori seriosi si nu "de bine", vor lua poz­i­tie fata de acesti asa zisi ecol­gisti care au interese per­son­ale si care sunt platiti pen­tru a dis­truge padurea si breasla sil­vicul­to­rilor.

  7. Matei Ionut

    Bib­li­ografie aleato­rie:
    — Vic­tor Giurgiu, “Con­sid­er­aţii asupra stării pădurilor României – partea I: declinul suprafeţei pădurilor şi mar­gin­alizarea împă­durir­ilor”, Revista Pădurilor, nr. 2/2010
    — ing. Erika Stan­ciu fost mem­bru WWF, actual sec­re­tar de stat la Min. Medi­u­lui: http://arhiva.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles%7CdisplayArticle/articleID_3021/WWF-Romania-Suntem-sub-media-europeana-a-zonelor-impadurite.html
    — rapor­tul Ofi­ci­u­lui Euro­pean de Sta­tis­tica Euro­stat 'Forestry in the EU and the world', din iunie 2011
    -

    • Sorin Sfirlogea

      Mda, mă dau bătut. N‑am crezut că vom coborî nivelul dis­cuției așa de jos încât să ajungem la citate din Vic­tor Giurgiu. Printre cei care au avut ocazia să‑l cunoască cir­culă zvonul că a văzut pădurea mai mult în poze decât în real­i­tate. Dar tre­buie să recunosc că are o îndemânare spe­cială de a moș­mondi date în așa fel încât să pară că știe despre ce vor­bește. Te cred­itez drept o vic­timă inocentă a aces­tui șar­la­tan, deci comen­tar­iul rămâne. Sunt sigur că o să amuze și pe alții. Auzi… a măsurat Vic­tor Giurgiu și doar 22% din suprafața României sunt păduri eco­logic funcționale. Hă, hă, hă…

      • Matei Ionut

        Ar fi de ras dar ma tem ca e de plans. Rapor­tul Cur­tii de Con­turi din anul 2013 arata ca in perioada 2005–2011 s‑a defrisat o suprafata totala de padure de 291.932 ha, pro­pri­etate de stat si pri­vata.
        Din ace­lasi raport aflam ca volu­mul total al taier­ilor ile­gale in aceeasi perioada a fost de 438.900 mc in padurile stat­u­lui si de 194.600 mc in padurile pri­vate.
        Nota de plata: cca. 5 mil­iarde euro.
        Bonus: alunecari de teren, inun­datii cat­a­stro­fale.

        • Sorin Sfirlogea

          Eu nu m‑aș lua după curtea de con­turi în prob­leme forestiere. Nu de alta, dar am văzut cam ce fel de con­tabili vin în ast­fel de con­troale. Ăia se pri­cep la sil­vi­cul­tură cum mă pri­cep eu la nav­i­gație mar­itimă. Adică deloc.
          Apoi 438.000 de mc în 7 ani nici nu‑i mult. Înseamnă cam 60.000 mc pe an, care înseamnă o medie de 200 mc pe ocol, adică prob­a­bil vreo 20–25 mc pe can­ton sil­vic. Asta înseamnă vreo 30–40 de arbori. Cam atât se fură în mod uzual de către onor poporul român, iar pădu­rarii plătesc la inspecți­ile de fond. Care e știrea sen­za­țion­ală pe care ai descoperit‑o? Că există pagube în fon­dul forestier? Există, știam toți.
          Iar la capi­tolul defrișare, ușurel cu ter­menii pe scări că furnirul e de nuc. Defrișare înseamnă tehnic scoatere din fond forestier. Con­sultă Inven­tarul Național Forestier si vei descoperi că cifrele de la curtea de con­turi sunt povești.

          • daniel

            Sper ca se va intelege ca raspun­sul de mai jos este pen­tru dom­nul Matei Ionut caruia, se pare, ca‑i plac cifrele, in pro­cente si in val­oare abso­luta, dar nu sunt foarte sigur ca stie cu se ajunge la cifrele astea si cum se pot ele inter­preta. Eu, fara sa ma laud, pot sa‑i predau un curs despre pro­cen­tele si val­o­rile absolute cu care poti manip­ula dupa bunul plac, de la caz la caz, in func­tie de adrisant, ca sa zic asa..

        • daniel

          In primul rand Curtea de con­turi e cer­tata clar cu ter­menii tehnici sil­vici. In al doilea rand, tre­buie sa stii ca cifrele avansate de curtea de con­turi provin din sta­tis­ti­cile si rapoartele Rom­silva si nu sunt descoperiri stiintifico-fantastice pro­prii. In plus, tre­buie sa mai stii ca modal­i­tatile prin care se ajunge la aceste cifre sunt sen­si­bil diferite, prin com­para­tie, intre fon­dul forestier pri­vat si cel de stat. In orice caz, ele nu sunt exacte nici in ceea ce priveste sus­trager­ile din padurile admin­is­trate de Rom­silva si nici in cazul padurilor pri­vate dar, in cazul padurilor pri­vate te asigur ca cifra este cel putin dubla, iar in cazul padurilor admin­is­trate de Rom­silva se apropie de real­i­tate. Ca sa intelegi exact mecan­is­mele si fenomenele care stau in spatele aces­tor afir­matii tre­buie sa-ti explic in min­i­mum 10 pagini. Cred ca iti dai seama acum cam cat inte­leg "con­trolorii" lui Vac­aroiu de la curtea de con­turi?!

  8. Matei Ionut

    Ade­varul este ca avem o suprafata impadu­rita la nivel national, rapor­tata sta­tis­tic de 29 %. Acest pro­cent este in real­i­tate de 27 %, iar daca sca­dem arboretele bracuite sau degra­date nefunc­tionale sub raport eco­logic ajungem la o val­oare de 22 % aproape jumatate din media euro­peana.
    Binein­te­les, in buna tra­di­tie auto­htona intot­deauna altii sunt de vina. Sil­vicul­torii sunt niste eroi care au lup­tat sa apere padurea, nu prea le‑a reusit asa ca s‑au con­cen­trat pe fau­rirea aver­ilor per­son­ale unde sunt in plu­tonul frun­tas al buge­tar­ilor, ala­turi de vamesi.

    • Sorin Sfirlogea

      Dacă poți să pro­duci și niște dovezi con­crete pen­tru pro­cen­tele pe care le invoci, comen­tar­iul rămâne. Dacă nu, voi con­sid­era că e dez­in­for­mare ten­dențioasă și îl voi șterge. Ai 48 de ore. Suc­ces.

  9. daniel

    Eu nu pot spune decat ca per­spec­tiva din inte­rior este diferita de cea din exte­rior. Si, vorba unui min­unat asis­tent de-al nos­tru, Dom­nul Dan­ciu, de la Fac­ul­tatea de Sil­vi­cul­tura din Brasov:"…draga Daniel, nu te enerva atat de tare, ade­varul este intot­deauna undeva la mijloc".

    • Sorin Sfirlogea

      E un sfat bun. Urmează‑l. 🙂

      • daniel

        Eu incer­cam doar sa dau o sug­estie tuturor celor care comenteaza, fie din inte­rior, fie din exte­rior. N‑am incer­cat sa ma bag in seama. Daca s‑a inte­les altceva…

        • Sorin Sfirlogea

          Sfatul cel bun pe care e bine să‑l urmezi este să nu te enervezi, ade­vărul e undeva la mijloc. 🙂

  10. Matei Ionut

    Rom­silva este una din cele mai corupte struc­turi ale stat­u­lui care func­tioneaza dupa reg­uli mafiote. O sim­pla cautare pe Wikipedia ne arata cat­eva exem­ple https://ro.wikipedia.org/wiki/Discu%C8%9Bie:Romsilva
    Acest jaf gen­er­al­izat nu va fi oprit decat atunci cand se va face o reor­ga­ni­zare totala a sis­temu­lui de ges­tionare a padurilor. In prin­ci­pal este nece­sar sa se inla­ture tot per­son­alul corupt si incom­pe­tent si trans­for­marea Rom­silva intr‑o orga­ni­za­tie buge­tara care sa se ocupe strict de admin­is­trarea si paza padurilor fara atribu­tii de com­ert

    • Dan Danel

      Si com­er­tul cu lemn cine sa‑l faca? Aus­triecii ?

    • Rafael

      Da Da ai drep­tate! Si de com­ert sa se ocupe Par­la­men­tul !!!

  11. vasile burdea

    Felic­i­tari Sorin. Ai pub­li­cat un arti­col bine argu­men­tat care trage un sem­nal de alarma asupra exager­ar­ilor "ecol­o­giste". La fel ca si tine stiu ca sil­vicul­torii erau pe vre­muri o clasa pro­fe­sion­ala cu pres­tigiu. Pacat ca din diverse motive stau acum pe mar­gine, privesc cu ama­raci­une la ceea ce se intam­pla cu mese­ria lor si nu se implica in apararea onoarei lor pro­fe­sion­ale. Este par­tial si vina sis­temu­lui semi-militar din Rom­silva…


Abonează-te...

Trimite-mi articolele noi la: 

Am înțeles termenii și condițiile în care sunt utilizate datele mele.

Meniu