Niște norme tehnice și-un agent vigilent

De curând s‑a stâr­nit iar dis­cuție mare pe tele­vi­zoare despre pădure. Subiec­tul zilei: agen­tul verde (pe numele de scenă Agent Green) a descoperit, în vig­ilența sa nemaiîn­tâl­nită, că min­is­terul medi­u­lui vrea să aprobe niște norme tehnice sil­vice care, pasămite Doamne, sunt făcute pen­tru niște grupuri de interese. Și dă‑i, și luptă! Subiec­tul a fost ime­diat pre­luat de Lat­rina 3, mari spe­cial­iști în pre­lu­crarea și con­sumarea raha­turilor de toate felurile, care au și invi­tat în stu­diouri niște per­soane dătătoare-cu-părerea, spe­cial­iști în com­erțul cu piei de cloșcă. Titlul emi­si­u­nii a fost com­plet hilar pen­tru cineva de meserie: se încearcă mărirea vârstei de exploatare a pădurilor. Atâta au înțe­les lătrăii ăia, în frunte cu Adrian Ursu, din toată povestea asta.

Bun. Acuma hai s‑o luăm de la un capăt și să clar­i­ficăm lucrurile.

1. Pădurile din Româ­nia și din toată Europa sunt îngri­jite în funcție de regimul care li se aplică. Regimul este modal­i­tatea fun­da­men­tală prin care pădurea se regenerează, iar în Româ­nia se aplică două regime (atenție, plu­ralul nu e regimuri, aia e la politică, nu la pădure): codru și crâng. Pe înțe­le­sul tuturor, codrul e atunci când pădurea se regenerează prin puieți ieșiți din sămânță, crâng e atunci când pădurea se regenerează prin lăs­tari care ies din cioate. Peste 90% din pădurile României sunt îngri­jite în regimul codru­lui.

Codru reg­u­lat

2. Există două feluri de codru, care diferă esențial din punct de vedere tehnic: codrul reg­u­lat și codrul grăd­inărit. Codrul reg­u­lat e atunci când marea majori­tate a arbo­rilor sunt de aprox­i­ma­tiv aceeași vârstă (cu difer­ențe mai mici de 20 de ani între ei), ceea ce înseamnă că regener­area s‑a pro­dus într-un inter­val scurt de timp, după exploatarea pădurii bătrâne. Avan­ta­jul prin­ci­pal este ușur­ința exploatării, adică te duci și tai în câteva etape tot lem­nul, îngrijindu-te totuși să se regenereze pădurea la loc. Codrul grăd­inărit e foarte aproape de mod­elul nat­ural al pădurii, adică ai per­ma­nent în pădure arbori de toate vârstele, împrăș­ti­ați uni­form, de la puieți până la arbori bătrâni. Regener­area se întâm­plă per­ma­nent — când un arbore bătrân este exploatat, alții tineri apar în locul lui. Avan­ta­jul prin­ci­pal este că pădurea este per­ma­nent păs­trată, iar echili­brul ei eco­logic este mult mai bun.

Codru grad­inărit

3. După cum prob­a­bil v‑ați prins, codrul grăd­inărit e foarte bio-eco 🙂 Dar are un mare deza­van­taj: exploatarea lem­nu­lui e foarte difi­cilă. Tre­buie să ai uti­laje mici, dar put­er­nice și ver­sa­tile ca să tai în fiecare an câte puțin, ici și colo, acolo unde arborii au ajuns la dimen­si­u­nile de exploatare, având mare grijă să nu dis­trugi arborii mai tineri, deci "strecurându-te" cu lem­nul prin pădure până ajungi la drum. Plus că-ți tre­buie dru­muri peste tot, întreținute per­ma­nent, pen­tru că în fiecare an ai nevoie să le folosești. Exploatarea nu se mai face doar acolo unde pădurea a ajuns la vârsta exploatării, ci pe toată suprafața, per­ma­nent, câte puțin. Eco­nomic este ine­fi­cient, iar lem­nu­lui îi creste mult prețul. Dacă lem­nul e scump, nu‑l mai vinzi pe piață, pen­tru că taigaua ruse­ască și tun­drele nordice pro­duc lemn de molid și pin pe suprafețe plane, care se recol­tează ca porum­bul, deci e foarte ieftin.

4. De o vreme încoace a început să se vor­bească totuși de un nou tip de codru: codru nereg­u­lat. Asta e o com­bi­nație între codrul reg­u­lat și cel grăd­inărit, în sen­sul că se pot com­bina avan­ta­jele celor două într‑o soluție de com­pro­mis. Ce înseamnă asta pe limba tuturor: să fie ușor de exploatat, dar să se dea pădurii o sta­bil­i­tate eco­log­ică mai mare. Prac­tic asta înseamnă să mărești difer­ențele de vârstă între arbori — așa creezi sta­bil­i­tatea — dar să exploatezi în mod con­cen­trat — așa se asig­ură efi­ciența eco­nom­ică.

5. Bun, dar cum poți ajunge la codru nereg­u­lat? Prin două măsuri: (i) să rărești pădurea trep­tat și cu mod­er­ație pe măsură ce te apro­prii de vârsta de exploatare și (ii) să lungești perioada de exploatare și regener­are. În prezent rărirea pădurii în ultimii 30–40 de ani dinain­tea exploatării este interzisă, pen­tru că așa erau normele tehnice ante­rioare, ele luau în con­sid­er­are doar codrul reg­u­lat. Nou­tatea noilor norme e că per­mite rărirea în ultima parte a vieții pădurii (în pro­cente foarte mici, cam 5–7% din arbori la fiecare 20 de ani, dar doar dacă pădurea este deasă) până aproape de vârsta exploatării. Se vor crea ast­fel în pădurea rărită șanse să apară primele semne ale noii gen­er­ații. Apoi, când se declanșează lucrările de exploatare, aces­tea ar putea fi întinse pe durate mai mari, de 30–40 de ani față de 15–20 de ani cum se face în prezent. Asta înseamnă că difer­ențele de vârstă între puieți vor începe să crească, pădurea va fi mai puțin reg­u­lată, dar mai sta­bilă.

6. M‑am luat cu vorba și era să uit să menționez că aceste rări­t­uri târzii nu se aplică direct, doar pen­tru că sunt regle­men­tate de niște norme tehnice, ci tre­buie să pre­văzute de ame­na­ja­mentele sil­vice, adică de pla­nurile de man­age­ment ale pădurii. Iar aceste pla­nuri se întocmesc o dată la zece ani, deci abia peste zece ani vom vedea efectele aces­tor norme la scara întreg­u­lui fond forestier din Româ­nia.

7. Deci tot der­an­jul stâr­nit de un agent verde și‑o tele­viz­iune de scan­dal sunt, de fapt, o fur­tună într-un pahar cu apă. Normele tehnice despre care țipă ei că‑s făcute pen­tru nu știu cine, exis­tau și înainte. Acum s‑au adus doar niște ajustări din per­spec­tiva pe care v‑am povestit‑o. Și, în prin­cipiu, ar tre­bui să aducă îmbunătățiri mod­u­lui de gospodărire a pădurilor. Teo­ria cum că se vor extrage ast­fel 3 mil­ioane de metri cubi de lemn în plus e o prostie — mai întâi pen­tru că nimeni nu are deo­cam­dată o sta­tis­tică fun­da­men­tată a volu­mu­lui de lemn rezul­tat din rări­t­urile supli­mentare, iar în al doilea rând pen­tru că nu e vorba de nici un metru cub de lemn în plus: ce se exploatează la rări­t­urile supli­mentare se scade din ce se exploata la final, căci nu există niște lemn care mirac­u­los se înmulțește pre­cum pâinile și peștii din parabola lui Iisus. Arborii pe care îi tai la 90 de ani, nu‑i mai poți tăia încă o dată la 120 de ani. Ele­men­tary, my dear Wat­son!1

8. În final, tre­buie să știți că prob­lema lucrărilor de îngri­jire și mai ales a rări­t­urilor e mult mai com­pli­cată decât am prezentat‑o eu aici. Firmele de exploatare refuză de multe ori să cumpere lem­nul din rări­t­uri, pen­tru că exploatarea e difi­cilă, lem­nul e mărunt și nu prea se vinde decât la fabri­cile care toacă lemn sau la pop­u­lație ca lemn de foc, deci cu prețuri mici. Și, de multe ori pădurile care tre­buie rărite sunt departe de dru­murile forestiere, deci e costisi­tor și sco­sul lem­nu­lui. Dar lucrările tre­buie făcute, iar prob­lema asta atârnă pe umerii admin­is­tra­to­rilor de păduri, care sunt oblig­ați să respecte normele tehnice.

Sper că v‑am lămu­rit cum e cu rări­t­urile, ca să nu vă luați după toate prosti­ile pe care le deb­itează unii și alții prin presă și la tele­vi­zor. Și încă un pont: se tot vor­bește de păduri vir­gine în ultima vreme. Există și o glumă care zice că definiția pădurii vir­gine sună așa: o pădure în care mâna omu­lui n‑a pus nicio­dată piciorul. Dar când mai auz­iți de păduri vir­gine sau când ajungeți prin vre­una care e cat­a­lo­gată așa, uitați-vă la difer­ențele de vârstă ale arbo­rilor. Dacă mai toți sunt de aceeași vârstă, e clar că pe-acolo a tre­cut cândva toporul. Deci e vir­gină cam cum e și Madonna când cântă Like a vir­gin. 😉

PS Dacă vreți să citiți normele, le găsiți aici. Dar atenție că‑s în lim­baj de spe­cial­i­tate, mambo-jambo sil­vic. 🙂

  1. Dacă n‑ați auzit de expre­sia asta, aflați că îi aparține lui Sher­lock Holmes, cele­brul detec­tiv, care își încheia în acest mod expli­cați­ile asupra unor aspecte abso­lut evi­dente din punct de vedere logic , adresându-se asis­ten­tu­lui său Wat­son. []

Comentează pe Facebook...


Comentează pe blog...

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.


  1. Eduard

    Dl Sfar­logea, dvs incer­cati sa aduceti argu­mente valide pen­tru o defris­are corecta. Cifrele insa (si uitati-va pe imag­inile din satelit pe globalforestwatch.com) arata altceva. Arata megadeza­s­trul din Roma­nia. Se taie in prostie (cu acte si fara acte) lasand in urma peisaje demne de filme hor­ror. De aseme­nea mai lasa in spate si sefi de ocoli sil­vici, padu­rari si direc­tori putrezi de bogati (pro­por­tional cu func­tia). Clima incepe sa se schimbe in Roma­nia (nu stiu daca ati obser­vat, dar ver­ile devin din ce in ce mai sece­toase iar iernile fara zapezi. Padurile pe langa rolul lor de baza, mai au un rol extrem de impor­tant: trans­forma CO2-ul in O2, creeaza ploi locale (https://www.youtube.com/watch?v=Y3OWgb0Bv‑A) si tin umezeala solu­lui ! Daca ati stu­dia mai bine, ati vedea ca megade­fris­ar­ile din padurile ama­zoniene, au con­tribuit la deser­ti­fi­carea Cal­i­forniei (de 5 ani nu a mai plouat acolo https://www.nasa.gov/sites/default/files/earth20140225-full.jpg). Se cere imper­a­tiv o interz­icere totala a exploatarii padurilor pe un tem­ren mare de ani, refac­erea padurilor forestiere, crearea de iri­gatii in pen­tru terenurile agri­cole ori alt­fel ne indrep­tam spre o deser­ti­fi­care (http://www.romaniatv.net/sudul-romaniei-se-transforma-in-desert-video_37690.html ). si nu uitati , daca in 90 noi aveam 36% din suprafata Romaniei impadu­rita , acum mai avem doar 26% ! Bucurestiul de aseme­nea a pier­dut 1800 hectare de padure !!! (http://www.green-report.ro/bucurestiul-a-pierdut-50-din-suprafata-verde-in-ultimii-25-de-ani/ ) asa ca sa nu mai vor­bim de cum s‑ar defrisa corect ci mai degraba de cum s‑ar replanta corect !

    • Sorin Sfirlogea

      1. Eu nu aduc argu­mente pen­tru nici o defrișare. Defrișarea (tehnic vorbind) este oper­ația de înlă­tu­rare com­pletă a pădurii cu scopul schim­bării cat­e­goriei de folos­ință a terenu­lui. Mai pe românește, înseamnă des­fi­ințarea defin­i­tivă a pădurii. În Româ­nia nu avem o suprafață mare defrișată. Avem tăieri rase, ceea ce e altceva. În urma tăierii rase se va rein­stala pădurea. Dacă e o mână de sil­vicul­tor acolo, se va asigura prezența speci­ilor val­oroase (fag, ste­jar, paltin, frasin, cireș, molid, brad — funcție de zona unde se află pădurea). Dacă nu, vor crește speci­ile invada­toare: sălcii, plop, mesteacăn, carpen, arini șamd.

      2. Vă con­traz­iceți. Mă invi­tați să văd cifrele legate de tăieri ile­gale. Nu există cifre ofi­ciale și corecte. Nimeni nu știe exact cât s‑a tăiat ile­gal, pen­tru că nu s‑a făcut nici un fel de studiu serios. Unii se uită pe niște imag­ini din satelit și trag con­cluzii pe baza a ceea ce văd, apoi extrapolează. Pre­cizia este foarte slabă însă. Tot ce știm e că se taie ile­gal, că tăier­ile ile­gale se con­cen­trează în spe­cial în pădurile pro­pri­etate pri­vată și că statul — prin politi­cieni — a făcut o greșeală majoră retro­cedând necon­tro­lat pădurile către oameni. Ungaria a dat foștilor pro­pri­etari de păduri acți­uni de stat și a păs­trat pădurile sub con­trol. Ca de obi­cei au fost mai deștepți ca noi.

      3. După 9 ani de studii sil­vice, liceu și fac­ul­tate, cre­deți că e cazul să-mi țineți o prelegere despre rolul pădurilor?

      4. Deșer­ti­fi­carea nu e cauzată de tăier­ile ile­gale din pădurile românești. Fenomenul e mult mai larg și are legă­tură cu schim­bările cli­mat­ice gen­er­ate de încălzirea plan­e­tară. Dacă defrișăm (adică dacă des­fi­ințăm pădurile) ampli­ficăm fenomenul, de acord. Dar repet, în Româ­nia nu se defrișează, ci se exploatează ile­gal. În urma tăier­ilor ile­gale apare pădure de obi­cei, mai proasta cal­i­ta­tiv, pen­tru că pro­pri­etarii care au comis abuzul nu vor să plătească lucrări sil­vice de cal­i­tate.

      5. Arti­colul ăsta este despre rări­t­uri. Care sunt niște lucrări sil­vice impor­tante. Și are legă­tură cu nevoia de a asigura pădurilor o struc­tură mai sta­bilă. Exploatarea prin rări­t­uri până la vârste mai înain­tate nu generează defrișări și nici tăieri ile­gale. E vorba de a extrage 5–7% din volum cu scopul de a favoriza pro­ducția de lemn de cal­i­tate și demararea tim­purie a regen­erării nat­u­rale. Înțelegeți asta?

      Con­cluzie: ameste­cați tot felul de idei și iese un fel de borș. Cam asta fac și unele tele­viz­iuni și diverși oameni, cu scopul de a face tăm­bălău pe tema pădurilor. Și acest tăm­bălău nu are decât un sin­gur țel: oprirea totală a exploatărilor de lemn în Româ­nia. De ce? Nu știu. Există peste 150.000 de români care trăi­esc de pe urma indus­triei lem­nu­lui. Ce vor face ei? Există o nevoie anu­ală de 10–12 mil­ioane mc de lemn de foc. În con­strucții se folosește de aseme­nea mult lemn. De unde îl vom lua? Importăm? Cu ce cos­turi? Ten­tația fur­tu­lui de lemn din pădure nu va dis­părea. Păzim non-stop pădurile? Cu ce bani, pen­tru că nu vom mai avea ven­i­turile din vân­zarea lem­nu­lui? Plătește cineva salariul celor care fac pază? Aș putea con­tinua între­bările, la care toți cei care se clamează mari apără­tori ai pădurii n‑au răspun­suri con­crete.

    • Padurarul

      Esti TOTAL nein­for­mat. Dar iti dai cu par­erea. De ex. Unde 36% FF in 1990 ?? In rest esti una varza mare !!

  2. Agent Green

    sorinele tot cu min­ci­unele ai ramas 🙂 se vede de la o posta, for­matul tau de tai­etor de lemne…si lasa vra­jeala… per­soana de mai sus are drep­tate… stim noi mai bine cum stau lucru­ruile, daca doresti iti dau si doc­u­mente… antena3 intr-adevar e o lat­rina, dar nu tre­buie inju­rata cand spune si lucru­rui corecte, ori tu in orbirea ta ai ajuns sa nu mai gan­desti corect

    • Sorin Sfirlogea

      Avem plăcerea de a ne fi cunos­cut? Că nu pri­cep de ce "tot cu min­ci­unele am rămas". Sunt eu orb? Sau poate nu știți despre ce vor­biți? Va provoc să avem un dia­log în ter­meni de sil­vi­cul­tură pe subiectele astea. Că de dat din gură e sim­plu când cei cărora te adresezi nu pri­cep un subiect. Deci la obiect, dom­nule agent. Vreau să văd doc­u­mente. Eu am avut o abor­dare din per­spec­tivă pro­fe­sion­ală. Demontați‑o cu argu­mente sil­vice, nu cu adresări obrăznicuțe și jig­niri gra­tu­ite. Mă rog, dacă sun­teți în stare…

  3. ionut

    boss, tinand cont ca esti mem­bru in CA Rom­silva si ca anul asta ai si can­di­dat pen­tru pos­tul de direc­tor gen­eral si con­sil­iul de admin­is­trare—- mai bine te abtii sa scrii despre lucrurile astea.
    e evi­dent a cui parte o tii si de ce.

    • Sorin Sfirlogea

      Boss, n‑am can­di­dat la direc­tor gen­eral. Și nu văd de ce să mă abțin. Am drep­tul la opinia mea. Și nu tre­buie să cer voie. Iar despre partea cui o țin, ar tre­bui sa te pro­nunți după ce ai ști ce prob­leme pun în CA apropo de subiectele astea. Ai fi prob­a­bil sur­prins.

  4. apanteles

    A explica prob­leme de sil­vi­cul­tura in scurte prezen­tari sau arti­cole e foarte difi­cil. Nu poti furniza toate detali­ile pen­tru a fi inte­les de cei care au notiuni de sil­vi­cu­tura doar de pe foru­murile de socializare. Intrade­var taier­ile de igiena (con­tro­ver­sate de alt­fel si ele) apli­cate in "starea de repaos" men­tion­ata in primul comen­tariu, con­duc cam la aceesi can­ti­tate de lemn extras prin noua prop­unere de apli­care a "rar­i­t­urilor intarzi­ate" cu sin­gura diferenta ca inter­ven­tia este anu­ala (deci cumu­lat in 20 de ani ar reprezenta ca prin igiena se extrag circa 20 mc pe ha prin urmare circa 5% din volu­mul mediu la ha — adica tot cat s‑ar extrage si prin apli­carea rar­i­t­urilor pro­puse prin normele in dis­cutie!) Din expe­ri­enta, pot afirma ca a te "plimba" in fiecare an printr‑o padure taind cate o cre­anga e mult mai dau­na­tor decat o inter­ven­tie la cativa ani (7 — 15 ani). De fiecare data cand ai de facut o taiere tre­buie sa "creezi" acces la arborii de exploatat, ceea ce insemna risc sporit sa zdrelesti arborii care raman pe picior (ce vor fi taiati la inter­ven­ti­ile ulte­rioare), dis­trucerea sem­nis­tisu­lui insta­lat in unele zone etc.
    Dis­cu­tii pen­tru diverse solu­tii tehnice exista si intre spe­cial­is­tii sil­vici, dar macar in cadrul aces­tor dis­cu­tii poti folosi diversi ter­meni tehnici si argu­mente tehnice din diverse man­uale si pub­li­catii si de ce nu din expe­ri­enta pro­prie sau din expe­ri­enta altor colegi. Cand abor­dezi aceeasi prob­lema in dis­cu­tii sau prezen­tari in fata unor per­sone prea putin famil­iar­izate cu dome­niul forestier, sau fara expe­ri­enta prac­tica de multe ori real­iza­ezi ca tre­buie sa incepi cu expli­cati­ile de la nivel de baza ca sa poti sa te faci inte­les.
    Sil­vi­cul­tura e mult mai com­plexa decat isi imag­ineaza multi — de aceea in timp un sil­vicul­tor se formeza pe unul maxim dou domenii (nu ca nu ar avea habar de toate, dar a cunoste foarte bine un dome­niu nece­sita timp) de multe ori am avut dis­cuti cu colegi sil­vici care nu au lucrat nicio­data in pro­tec­tia padurilor (doar ce au invatat in urma cu ani buni in fac­ul­tate) dar sufer­eau de par­erei si faceau afir­matii care mai de care mai hilare. De aceea eu evit polemi­cile in dis­cu­tii pe anu­mite teme sil­vice daca nu am cunos­tinte sufi­ciente ast­fel incat sa nu ma fac de ras. De aceea nu inte­leg cum unele per­soane sufera de par­erei, de multe ori la un post tv sau in presa, fara sa aibe notiuni de baza despre subiec­tul dicu­tat ! Dar in ziua de azi impotant e sa ai tupeu ! Nu con­teaza ce prosti deb­itezi, impotant e sa gas­esti niste gura casca mai nestiu­tori ca tine si sa ii faci sa creada ce esti savant de renume mon­dial !

    • Mihai

      Avan­ta­jul taier­ilor de igiena este ca daca nu sunt nece­sare nu le faci. Even­tual daca daca nu au fost exe­cu­tate sa se per­mita in al 10 lea an extragerea a 10 mc /ha chiar daca nu sunt nece­sare si binein­te­les daca nu au fost acci­den­tale acolo. Teo­retic ar putea fi ok, prac­tic se va acorda ocazia exerci­tarii unor abuzuri si efec­tul ar putea fi invers.

  5. daniel

    Ar fi min­unat daca tele­spec­ta­torii de Antena 3 ar fi si citi­tori ai aces­tui arti­col. Ma indoi­esc. Oricum, e de med­i­tat. In ceeea ce priveste defini­tia padurii vir­gine, ca sa mai si radem, va pot spune, in cunos­tinta de cauza, cine a dat aceasta "defin­i­tie", acum exact 40 de ani, in perioada cand era elev la Liceul Forestier din Pia­tra Neamt, ca raspuns la un ches­tionar prin care se solicita definirea padurii vir­gine. Mi‑a fost coleg de clasa. Omul traieste, ultima data era padu­rar la OS Targu Neamt. Ulte­rior "defini­tia" lui a cir­cu­lat ca gluma si, recunosc, m‑am facut "vino­vat" in mare masura de propa­garea ei. Ace­lasi ches­tionar intreba ele­vii "din ce motiv v‑ati ales mese­ria de sil­vicul­tor?". Ace­lasi elev a raspuns: "Pen­tru ca am con­sid­erat ca in sil­vi­cul­tura se poate manca o paine mai buna". Sa mai fie oare de actu­al­i­tate raspun­sul?

  6. Eu

    .…..bunisor articolul,dar dpmdv exista un semn de intrebare.arboretele la care rar­i­t­urile au fost final­izate, pana la inceperea apli­carii tratamentelor,sunt sa zicem,in stare de repaus,poti recolta doar igiena.dupa noile norme dai drep­tul de a recolta continuu.rezulta ca in primii ani,dupa ce se vor pune in prac­tica noile norme, vei avea ace­sul la o parte din masa lem­noasa ce era oare­cum blocata,marind ast­fel posi­bil­i­tatea anuala.de acest lucru te bucuri cativa ani pana se echili­breaza treaba.pe ter­men scurt ai mai mult lemn,mai multe venituri.…pe ter­men lung,pierzi din cresterea ce ai fi inregistrat‑o in anii de repaus,faci exploatarea greoaie,tehnic si econ,afectezi solul si semintisul,etc.in con­cluzie sper sa nu se aplice:'traieste clipa',sa poti taia cat mai mult si cat mai repede,nu stii ce se intam­pla pana maine.vazand partea buna,intradevar vei obtine o diver­si­tate mai mare in arborete,deci o sta­bil­i­tate ridicata.era sa uit,chiar daca ame­na­ja­mentele sunt val­a­bile zece ani,cu o lege,om,oug,sau ce o fi,imediat se rezolva.

    • Mihai

      Daca s‑ar pre­compta vol­umele din vol­umele deja pro­puse la taiere defin­i­tiva nu ar apatea dezechili­brul de care spuneti, dar ma indoi­esc ca nu vor sari unii sa apere sem­i­ntisurile val­oroase ce tre­bui­esc elib­er­ate. Aici nu vorm­bin de com­pen­sari cu taieri rase pen­tru ca in zona de deal nu sunt rasi­noase iar amanarea sub­sti­tuir­ilor nu pare o idee buna. Suna bine, dar si eu cred ca pe ter­men scurt se va atenta la fon­dul forestier.


Abonează-te...

Trimite-mi articolele noi la: 

Am înțeles termenii și condițiile în care sunt utilizate datele mele.

Meniu