Adevăratul liberalism economic

Dom­nul Tăriceanu vor­bește, în sfârșit, din pos­tura de om aflat în tre­burile țării. De mult și‑a dorit asta și iată că poporul cel suveran i‑a binecu­vân­tat par­tidul încă o dată, slobozindu‑l în par­la­ment, unde poate să își joace rolul de ușier la guver­nul PSD ade­vărat lib­eral. Și despre ce ne povestește dom­nia sa? Păi bineînțe­les despre cap­i­talul româ­nesc și cum tre­buie el pro­mo­vat. Lucru lăud­abil, veți spune, căci este spre binele țărișoarei noas­tre. Haideți să intrăm în câteva detalii, să înțelegem geniala log­ică a dom­nu­lui Tăriceanu. Cum își prop­une dom­nia sa să ajungă la obiec­tivul mult dorit?

Mai întâi prin aceea că "vom da pri­or­i­tate firmelor românești și cap­i­talu­lui româ­nesc". Mai pre­cis se referă la aju­toarele acor­date de stat pen­tru com­pani­ile care îndeplinesc anu­mite condiții, de obi­cei legate de crearea de noi locuri de muncă (de pildă în IT). Ce îi scapă dom­nu­lui Tăriceanu este că actualele preved­eri legale nu sunt cu ded­i­cație pen­tru firme străine, ci au niște cri­terii care — întâm­plă­tor sau nu — le îndeplinesc doar firmele străine și foarte puține firme românești. Ce se poate face con­cret? Să relax­ezi condiți­ile în așa fel în cât să le îndeplin­ească și firmele mai mici, românești. Dar asta înseamnă să dai aju­toare de stat și firmelor românești, nu cu pri­or­i­tate firmelor românești, căci firmele străine vor îndeplini și ele cri­teri­ile, chiar mai bine decât cele auto­htone, deci se vor cal­i­fica și ele pen­tru aju­toare de la stat. Pe scurt, n‑ai pro­mo­vat nimic, ai oferit doar mai multe avan­taje decât prob­a­bil te ține buzu­narul, căci avan­ta­jele sunt de fapt scu­tiri de taxe și impozite. Dacă însă excluzi explicit firmele străine, legifer­ând că numai cap­i­talul româ­nesc este îndrep­tățit la aju­tor de stat, te trezești ime­diat că încalci nu știu câte legi, bașca tratatele de ader­are la UE. Ceea ce întot­deauna se lasă cu der­anj.

Apoi dom­nul Tăriceanu ne spune că tre­aba asta cu pro­movarea firmelor românești se va real­iza "atât prin pârghii legale cât și prin ati­tu­dine". Și ca să mate­ri­al­izăm mai con­cret această intenție, ne putem imag­ina cum min­is­terele și autoritățile vor întreba pe cei cu care intră în con­tact: sun­teți de la cap­i­talu' româ­nesc? Dacă răspun­sul este afir­ma­tiv, atunci totul se va trans­forma în lapte și miere, ușile cab­i­netelor se vor deschide, biro­crația va dis­părea ca prin farmec, toți funcționarii pub­lici vor zâmbi și vor face temenele în fața antre­preno­rilor și man­ager­ilor respec­tivi, îndeplinindu-le toate voile, legale sau nu. Prob­a­bil că, la fel ca mine, sun­teți con­vinși că așa se va întâm­pla, doar pen­tru că a dat dis­poz­iție dom­nul Tăriceanu.

Apoi planul măi­as­tru al șefu­lui lib­er­alilor altoiți cu democrați prevede ca la con­tractele pub­lice să "ne ori­en­tăm și spre pro­duse românești". Prob­a­bil dom­nia sa nu știe ce e aia o lic­i­tație corectă, pen­tru că firmele lui n‑or fi par­tic­i­pat nicio­dată la una care n‑a fost tru­cată n‑au avut această expe­riență. De aia nu știe că nu poți să scrii într-un caiet de sarcini că pro­dusul sau ser­vi­ciul achiz­iționat tre­buie să vină de la o firmă cu cap­i­tal româ­nesc, pen­tru că este dis­crim­inare pe față. Și, din nou, pe bună drep­tate, te trezești cu toate firmele străine și cu comisi­ile de la Brux­elles pe cap.

În fine, încu­nunare a măiestriei politice, dom­nul Tăriceanu are geniala idee de a "dis­cuta cu toate firmele străine", cărora să le spună că mai tre­buie să mai lase niște profit prin Româ­nia, pen­tru că ele au exploatat forța de muncă ieft­ină din Româ­nia și cam atât. Sunt pro­fund impre­sionat de matu­ri­tatea gândirii politice a ilus­tru­lui nos­tru politi­cian și deja văd cu ochii minții cum man­agerii firmelor străine vor privi ruși­nați în pământ, promițând că se vor îndrepta de la proast­ele moravuri ce le-au avut. Ori poate că tre­aba n‑o să meargă așa cum e planul și atunci, ca om care am tre­cut prin câteva firme multi­naționale în cari­era mea, pot să intu­i­esc și cam la ce con­cluzii o să ajungă ilus­trul lib­eral după ast­fel de con­ver­sații:

  1. Că de aia au venit firmele străine în Româ­nia, pen­tru că forța de muncă e ieft­ină, nu pen­tru că mureau de nerăb­dare să-și înfi­ințeze sedii aici.
  2. Că forța de muncă din Româ­nia este ieft­ină, într-adevăr, dar și mai slabă pro­fe­sional decât în occi­dent. Nivelul de cal­i­fi­care este mult mai scăzut și în multe meserii nu găsești oameni cu expe­riență și com­pe­tențe nici să dai cu tunul. Așa că salari­ile mai mici au ade­sea o expli­cație.
  3. Că modal­itățile prin care firmele străine trans­feră bani în țara-mamă sunt mult mai sub­tile decât ne lasă să înțelegem dom­nul Tăriceanu. Se prac­tică intens ser­vici­ile foarte scumpe de con­sul­tanță externă ofer­ită de la sediul multi­naționalei și tot felul de "shared-services" pe care fil­iala din Româ­nia le "cumpără" de la firma mamă. Iar pe alea nu ai cum să le interzici și nici nu poți obliga o firmă pri­vată să își ia con­sul­tanți și ser­vicii exclu­siv din Româ­nia.

Con­cluzii? Prima este legată de cât de lib­erale sunt ideile dom­nu­lui Tăriceanu. Atât de lib­erale încât nici nu mai recunoști în ele nici prin­cipi­ile lib­er­al­is­mu­lui eco­nomic: lib­era con­curență pe piață, nein­ter­venția stat­u­lui în economie și respec­tul pen­tru pro­pri­etatea indi­vid­u­ală. Sunt sigur că dom­nia sa ne poate explica cu vocab­u­larul său sofisti­cat cum de aseme­nea idei etatiste pop­ulează creierul cuiva care se prez­intă ca "ade­văratul lib­eral".

A doua este că fez­abil­i­tatea ideilor dom­nu­lui Tăriceanu este foarte aproape de zero. Asta în afară de cazul în care are alte pla­nuri. Ca de pildă să forțeze aseme­nea preved­eri legale dis­crim­i­na­torii pen­tru a deter­mina reacția neg­a­tivă a Uni­u­nii Europene, după care să se întoarcă către poporul suveran și să‑l întrebe: băi popor, ăștia nu ne lasă să ne pro­movăm româ­nașii noștri! n‑ar fi mai bine să ne cărăm noi din UE? că am vor­bit cu dom' Putin și zice că ne primește în Uni­unea Eco­nom­ică Eurasi­at­ică.

Iar a treia derivă din cea de‑a doua: dacă toată povestea asta nu e fez­abilă prac­tic, atunci prob­a­bil că iar se încearcă aburirea poporu­lui român spunându‑i povești de ador­mit copiii. Mai e cineva care să creadă basme de-astea? Ia zi, poporule…


Comentează pe Facebook...


Comentează pe blog...

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.


  1. daniel

    "Mai e ci­ne­va ca­re să cre­a­dă bas­me de-astea? Ia zi, po­po­ru­le…"
    "poporul", for­mat din 45% pro­cent votanti in 11 decem­brie, raspunde: DAAAAAA!…si sun­tem man­dri ca sun­tem romani si avem olimpici si sun­tem inteligen­tii plan­etei si avem cei mai buni doc­tori si cei mai buni piloti si cei mai buni.…si cei mai buni…da` ne‑a vit­re­git isto­ria si toata lumea ne‑a asuprit si sun­tem lib­er­ali si avem vocatie de europeni dar nu vrem straini sa ne fure tarisoara…


Abonează-te...

Trimite-mi articolele noi la: 

Am înțeles termenii și condițiile în care sunt utilizate datele mele.

Meniu