Dom­nul Tă­ri­ceanu vor­bește, în sfâr­șit, din pos­tura de om aflat în tre­bu­rile ță­rii. De mult și‑a do­rit asta și iată că po­po­rul cel su­ve­ran i‑a bi­ne­cu­vân­tat par­ti­dul încă o dată, slobozindu‑l în par­la­ment, unde poate să își joace ro­lul de ușier la gu­ver­nul PSD ade­vă­rat li­be­ral. Și des­pre ce ne po­ves­tește domnia sa? Păi bi­ne­în­țe­les des­pre ca­pi­ta­lul ro­mâ­nesc și cum tre­buie el pro­mo­vat. Lu­cru lă­u­da­bil, veți spune, căci este spre bi­nele ță­ri­șoa­rei noas­tre. Hai­deți să in­trăm în câ­teva de­ta­lii, să în­țe­le­gem ge­ni­ala lo­gică a dom­nu­lui Tă­ri­ceanu. Cum își pro­pune domnia sa să ajungă la obiec­ti­vul mult dorit?

Mai în­tâi prin aceea că “vom da pri­o­ri­tate fir­me­lor ro­mâ­nești și ca­pi­ta­lu­lui ro­mâ­nesc”. Mai pre­cis se re­feră la aju­toa­rele acor­date de stat pen­tru com­pa­ni­ile care în­de­pli­nesc anu­mite con­di­ții, de obi­cei le­gate de cre­a­rea de noi lo­curi de muncă (de pildă în IT). Ce îi scapă dom­nu­lui Tă­ri­ceanu este că ac­tu­a­lele pre­ve­deri le­gale nu sunt cu de­di­ca­ție pen­tru firme stră­ine, ci au niște cri­te­rii care — în­tâm­plă­tor sau nu — le în­de­pli­nesc doar fir­mele stră­ine și foarte pu­ține firme ro­mâ­nești. Ce se poate face con­cret? Să re­la­xezi con­di­ți­ile în așa fel în cât să le în­de­pli­nească și fir­mele mai mici, ro­mâ­nești. Dar asta în­seamnă să dai aju­toare de stat și fir­me­lor ro­mâ­nești, nu cu pri­o­ri­tate fir­me­lor ro­mâ­nești, căci fir­mele stră­ine vor în­de­plini și ele cri­te­ri­ile, chiar mai bine de­cât cele autoh­tone, deci se vor ca­li­fica și ele pen­tru aju­toare de la stat. Pe scurt, n‑ai pro­mo­vat ni­mic, ai ofe­rit doar mai multe avan­taje de­cât pro­ba­bil te ține bu­zu­na­rul, căci avan­ta­jele sunt de fapt scu­tiri de taxe și im­po­zite. Dacă însă ex­cluzi ex­pli­cit fir­mele stră­ine, le­gi­fe­rând că nu­mai ca­pi­ta­lul ro­mâ­nesc este în­drep­tă­țit la aju­tor de stat, te tre­zești ime­diat că în­calci nu știu câte legi, bașca tra­ta­tele de ade­rare la UE. Ceea ce în­tot­dea­una se lasă cu deranj.

Apoi dom­nul Tă­ri­ceanu ne spune că treaba asta cu pro­mo­va­rea fir­me­lor ro­mâ­nești se va re­a­liza “atât prin pâr­ghii le­gale cât și prin ati­tu­dine”. Și ca să ma­te­ria­li­zăm mai con­cret această in­ten­ție, ne pu­tem ima­gina cum mi­nis­te­rele și au­to­ri­tă­țile vor în­treba pe cei cu care in­tră în con­tact: sun­teți de la ca­pi­talu’ ro­mâ­nesc? Dacă răs­pun­sul este afir­ma­tiv, atunci to­tul se va trans­forma în lapte și mi­ere, ușile ca­bi­ne­te­lor se vor des­chide, bi­ro­cra­ția va dis­pă­rea ca prin far­mec, toți func­țio­na­rii pu­blici vor zâmbi și vor face te­me­nele în fața an­tre­pre­no­ri­lor și ma­na­ge­ri­lor res­pec­tivi, în­de­pli­nindu-le toate vo­ile, le­gale sau nu. Pro­ba­bil că, la fel ca mine, sun­teți con­vinși că așa se va în­tâm­pla, doar pen­tru că a dat dis­po­zi­ție dom­nul Tăriceanu.

Apoi pla­nul mă­i­as­tru al șe­fu­lui li­be­ra­li­lor al­to­iți cu de­mo­crați pre­vede ca la con­trac­tele pu­blice să “ne orien­tăm și spre pro­duse ro­mâ­nești”. Pro­ba­bil domnia sa nu știe ce e aia o li­ci­ta­ție co­rectă, pen­tru că fir­mele lui n‑or fi par­ti­ci­pat nici­o­dată la una care n‑a fost tru­cată n‑au avut această ex­pe­riență. De aia nu știe că nu poți să scrii într-un ca­iet de sar­cini că pro­du­sul sau ser­vi­ciul achi­zi­țio­nat tre­buie să vină de la o firmă cu ca­pi­tal ro­mâ­nesc, pen­tru că este dis­cri­mi­nare pe față. Și, din nou, pe bună drep­tate, te tre­zești cu toate fir­mele stră­ine și cu co­mi­si­ile de la Bru­xe­l­les pe cap.

În fine, în­cu­nu­nare a mă­ies­triei po­li­tice, dom­nul Tă­ri­ceanu are ge­ni­ala idee de a “dis­cuta cu toate fir­mele stră­ine”, că­rora să le spună că mai tre­buie să mai lase niște pro­fit prin Ro­mâ­nia, pen­tru că ele au ex­ploa­tat forța de muncă ieftină din Ro­mâ­nia și cam atât. Sunt pro­fund im­pre­sio­nat de ma­tu­ri­ta­tea gân­di­rii po­li­tice a ilus­tru­lui nos­tru po­li­ti­cian și deja văd cu ochii min­ții cum ma­na­ge­rii fir­me­lor stră­ine vor privi ru­și­nați în pământ, pro­mițând că se vor în­drepta de la proas­tele mo­ra­vuri ce le-au avut. Ori poate că treaba n‑o să meargă așa cum e pla­nul și atunci, ca om care am tre­cut prin câ­teva firme mul­ti­na­țio­nale în ca­riera mea, pot să in­tu­iesc și cam la ce con­clu­zii o să ajungă ilus­trul li­be­ral după ast­fel de conversații:

  1. Că de aia au ve­nit fir­mele stră­ine în Ro­mâ­nia, pen­tru că forța de muncă e ieftină, nu pen­tru că mu­reau de ne­răb­dare să-și în­fi­in­țeze se­dii aici.
  2. Că forța de muncă din Ro­mâ­nia este ieftină, într-ade­văr, dar și mai slabă pro­fe­sio­nal de­cât în oc­ci­dent. Nive­lul de ca­li­fi­care este mult mai scă­zut și în multe me­se­rii nu gă­sești oa­meni cu ex­pe­riență și com­pe­tențe nici să dai cu tu­nul. Așa că sa­la­ri­ile mai mici au ade­sea o explicație.
  3. Că mo­da­li­tă­țile prin care fir­mele stră­ine trans­feră bani în țara-mamă sunt mult mai sub­tile de­cât ne lasă să în­țe­le­gem dom­nul Tă­ri­ceanu. Se prac­tică in­tens ser­vi­ci­ile foarte scumpe de con­sul­tanță ex­ternă ofe­rită de la se­diul mul­ti­na­țio­na­lei și tot fe­lul de “sha­red-ser­vi­ces” pe care fi­li­ala din Ro­mâ­nia le “cum­pără” de la firma mamă. Iar pe alea nu ai cum să le in­ter­zici și nici nu poți obliga o firmă pri­vată să își ia con­sul­tanți și ser­vi­cii ex­clu­siv din România.

Con­clu­zii? Prima este le­gată de cât de li­be­rale sunt ide­ile dom­nu­lui Tă­ri­ceanu. Atât de li­be­rale în­cât nici nu mai re­cu­noști în ele nici prin­ci­pi­ile li­be­ra­lis­mu­lui eco­no­mic: li­bera con­cu­rență pe piață, ne­in­ter­ven­ția sta­tu­lui în eco­no­mie și res­pec­tul pen­tru pro­pri­e­ta­tea in­di­vi­du­ală. Sunt si­gur că domnia sa ne poate ex­plica cu vo­ca­bu­la­rul său so­fis­ti­cat cum de ase­me­nea idei eta­tiste po­pu­lează cre­ie­rul cuiva care se pre­zintă ca “ade­vă­ra­tul liberal”.

A doua este că fe­za­bi­li­ta­tea ide­i­lor dom­nu­lui Tă­ri­ceanu este foarte aproape de zero. Asta în afară de ca­zul în care are alte pla­nuri. Ca de pildă să for­țeze ase­me­nea pre­ve­deri le­gale dis­cri­mi­na­to­rii pen­tru a de­ter­mina re­ac­ția ne­ga­tivă a Uniu­nii Eu­ro­pene, după care să se în­toarcă că­tre po­po­rul su­ve­ran și să‑l în­trebe: băi po­por, ăș­tia nu ne lasă să ne pro­mo­văm ro­mâ­na­șii noș­tri! n‑ar fi mai bine să ne că­răm noi din UE? că am vor­bit cu dom’ Pu­tin și zice că ne pri­mește în Uniu­nea Eco­no­mică Eurasiatică.

Iar a treia de­rivă din cea de‑a doua: dacă toată po­ves­tea asta nu e fe­za­bilă prac­tic, atunci pro­ba­bil că iar se în­cearcă abu­ri­rea po­po­ru­lui ro­mân spunându‑i po­vești de ador­mit co­piii. Mai e ci­neva care să cre­adă basme de-as­tea? Ia zi, poporule…


Comentează pe Facebook...


Răspuns pentru daniel Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

  1. daniel

    “Mai e ci­ne­va ca­re să cre­a­dă bas­me de-as­tea? Ia zi, poporule…”
    “po­po­rul”, for­mat din 45% pro­cent vo­tanti in 11 de­cem­brie, ras­punde: DAAAAAA!…si sun­tem man­dri ca sun­tem ro­mani si avem olim­pici si sun­tem in­te­li­gen­tii pla­ne­tei si avem cei mai buni doc­tori si cei mai buni pi­loti si cei mai buni.…si cei mai buni…da‘ ne‑a vi­tre­git is­to­ria si toata lu­mea ne‑a asu­prit si sun­tem li­be­rali si avem vo­ca­tie de eu­ro­peni dar nu vrem straini sa ne fure tarisoara…


Abonează-te...

Trimite-mi articolele noi la: 

Am înțeles termenii și condițiile în care sunt utilizate datele mele.