România, colonie a occidentului. Pământul.

Există fără îndoială un număr sufi­cient de mare de români care împărtășesc ideea că occi­den­tul a trans­for­mat Româ­nia într‑o colonie eco­nom­ică din care extrag tot ce e de val­oare, exploatează forța de muncă ieft­ină și unde își vând pro­dusele de cal­i­tate proastă ca să facă prof­i­turi uri­așe. Și că în frun­tea aces­tui atac asupra inde­pen­denței noas­tre se află insti­tuți­ile Uni­u­nii Europene — pe scurt, Bruxelles-ul — care ne bagă pe gât reg­uli ce ne defa­vorizează. Este ade­vărat sau nu?

Să luăm, de exem­plu, pămân­tul. O impor­tantă suprafață din terenul agri­col al României este astăzi în pro­pri­etatea străinilor. Există îngri­jo­rarea că lucrurile se vor înrăutăți. Unii politi­cieni ne spun că n‑avem încotro, că e con­secința fap­tu­lui că am intrat în UE și deci tre­buia să lib­er­al­izăm piața fun­ciară, să dăm drep­tul oricui să cumpere pământ și să‑l cul­tive. Iar străinii, fir-ar ei ai drac­u­lui, au bani mulți și ne cumpără ogoarele. Dar oare chiar așa o fi? Ne obligă Uni­unea Euro­peană să ne vin­dem pămân­turile?

Ca să ne lămurim putem citi un doc­u­ment al Par­la­men­tu­lui Euro­pean, forul leg­isla­tiv al UE. Este vorba de un studiu din 2015 al Direcției Gen­erale de Politici Interne, studiu care se numește "Amploarea fenomenu­lui de aca­parare a terenurilor agri­cole în UE" (îl puteți con­sulta aici). Iată cum începe studiul:

Prezen­tul studiu exam­inează creșterea număru­lui de tran­za­cții fun­ciare la scară largă, așa-numita „aca­parare de terenuri agri­cole”, în UE. Există dovezi sem­ni­fica­tive că în prezent, în UE, are loc o aca­parare de terenuri agri­cole. Studiul ia în dis­cuție mai mulți fac­tori care favorizează aca­pararea de terenuri agri­cole în UE și exam­inează efectele aces­tui fenomen asupra secu­rității și suveran­ității ali­mentare, a ocupării forței de muncă în zonele rurale și a vital­ității aces­tora, pre­cum și asupra dura­bil­ității medi­u­lui în Europa. Studiul susține că aca­pararea de terenuri agri­cole în UE, în spe­cial în con­tex­tul altor subiecte fierbinți legate de terenurile din Europa, nece­sită o reformă a guver­nanței fun­ciare europene.

Care sunt con­statările despre Româ­nia? Păi hai să le luăm pe rând:

  • avem un număr foarte mare de pro­pri­etari agri­coli, 3,8 mil­ioane de per­soane, de la țărani la fer­mieri, ceea ce reprez­intă aproape un sfert din totalul UE
  • doar 0,4% din­tre acești pro­pri­etari dețin suprafețe mai mari de 100 hectare
  • dar acești 0,4% din­tre pro­pri­etari dețin 6,5 mil­ioane hectare din totalul de 13,3 mil­ioane, adică peste 48% din teren!!!

Alte con­statări:

În Româ­nia, nu există infor­mații sta­tis­tice ofi­ciale cu privire la numărul străinilor care dețin terenuri agri­cole, dar, con­form datelor din diferite surse, în prezent, până la 10% din suprafețele agrare au ajuns în pos­esia unor investi­tori din afara UE, iar alte 20–30% sunt con­tro­late de investi­tori din UE. De exem­plu, în județul Timiș, se estimează că aprox­i­ma­tiv 150 000 ha de teren agri­col, aproape o treime din suprafața agri­colă a județu­lui, este cul­ti­vată de între­prinderi aflate în pro­pri­etatea unor cetățeni ital­ieni. Cea mai mare parte a terenu­lui cul­ti­vat se află, de aseme­nea, în pro­pri­etatea aces­tor între­prinderi străine. În Româ­nia, numărul tran­za­cți­ilor cu terenuri și suprafața vân­dută au cres­cut de peste trei ori între 2005 și 2009. […]

Unele din­tre aceste exploatații agroal­i­mentare au dimen­si­uni nemaiîn­tâl­nite, care depășesc pro­porți­ile stan­dard de la nivel euro­pean. Cea mai mare fermă din Româ­nia, de exem­plu, care aparține firmei libaneze Maria Group, are 65 000 ha. Având pro­priul său port și aba­tor, aceasta exportă carne și cereale, în spe­cial în Ori­en­tul Mijlociu și Africa de Est. În mod sim­i­lar, Bardeau Hold­ing, care con­trolează 21 000 ha în județele Arad, Timiș, Caraș Sev­erin, și Argeș, deține o infra­struc­tură de trans­port pro­prie și se ocupă direct de sto­carea pro­pri­ilor pro­duse (având două depozite de cereale, cu capac­i­tate de 20 000 și, respec­tiv, de 12 000 de tone), de pre­lu­crarea și de com­er­cializarea lor. Numele  exploatației provine de la con­tele aus­triac von Bardeau, care este al cin­cilea cel mai mare pro­pri­etar de terenuri din Româ­nia și fig­urează printre primii zece dețină­tori de exploatații agri­cole din această țară.

Con­cluzi­ile studi­u­lui sunt și ele foarte intere­sante:

  • există dovezi sem­ni­fica­tive în sen­sul că în UE are loc în prezent o aca­parare a terenurilor agri­cole, car­ac­ter­i­zată de un anu­mit grad de pos­e­siune a terenurilor de către cetățeni străini
  • dis­tribuția geografică a fenomenu­lui în UE este inegală, fiind con­cen­trată în statele mem­bre din Europa de Est
  • există o lipsa de trans­parență în ceea ce privește tran­za­cți­ile fun­ciare în UE, favorizată de condiți­ile spe­ciale oferite de aparatul de stat (la nivel național, la nivel regional și/sau local), la bunele relații în lumea politică, la spri­jinul deplin al guver­na­to­rilor și la prac­ti­cile de „ocol­ire a legii”
  • mărimea pro­pri­etăților fun­ciare dobân­dite în urma aces­tor noi oper­ați­uni — care pot ajunge une­ori până la mii de hectare de pământ — reprez­intă o rup­tură pro­fundă în raport cu agri­cul­tura famil­ială și cu dimen­si­unea fer­melor core­spun­ză­toare, care au car­ac­ter­i­zat până în prezent agri­cul­tura euro­peană
  • tend­ințele pe ter­men lung de con­cen­trare și dis­tribuție inegală a terenurilor au gen­erat deza­van­taje struc­turale în Europa pen­tru micii fer­mieri, fer­mierii tineri și viitorii fer­mieri

Ce se poate face? Din studiu nu lipsesc reco­mandările:

  • plata redis­trib­u­tivă — adică favorizarea fer­mier­ilor cu suprafețe mici
  • pla­fonarea sub­venți­ilor — adică des­cu­ra­jarea con­cen­trării în mari pro­pri­etăți
  • scheme pen­tru tineri fer­mieri — spri­jin finan­ciar pen­tru cei ce încep o afacere în agri­cul­tură
  • scheme pen­tru micii fer­mieri — scu­tiri de taxe și suport pen­tru a putea face față com­petiției pen­tru fer­mele mici

Au tre­cut 3 ani de la acest studiu. Multe state au pre­luat ideile și au început să facă ceva în priv­ința asta. Câte din­tre astea ați auzit că sunt adop­tate de către par­la­men­tul României? Sau dis­cu­tate în guvern? Sau măcar dezbă­tute în presă? Aproape nici­una. Ne văicărim doar că ne sunt cumpărate terenurile agri­cole și sun­tem con­vinși că știm cine e de vină: occi­den­talii hrăpăreți.

Româ­nia nu este o colonie a occi­den­tu­lui. Este o colonie a hoției, min­ci­u­nii și incom­pe­tenței. Ăsta e ade­vărul sim­plu și trist.


Comentează pe Facebook...


Comentează pe blog...

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.


  1. Faur Nicu

    Ei nu au renun­tat la put­ere ,au schim­bat doar doc­t­rina pe teme eco­nom­ice au pus mana pe bunuri si bani si cu aceste pre­m­ize pot con­duce si — n aceasta soc­i­tate fara sa fie inlocuiti de catre cei cu inten­tii bune pentu a dez­volta Roma­nia pe idei sana­toase .

  2. Serban Neicu

    Nu va mai lamen­tări atâta. ..Ăsta este 100%, opera oame­nilor nos­trii care au nego­ciat totul cu spaga pe masa…Oamenii pro­movați de Ili­escu, Bru­can & comp. ..Ăsta este trista real­i­tate..! Toți sunt și au fost proveniți din stirpea "oame­nilor noi" cres­cuți și edu­cați de PCR ..
    La înalte scoli de Par­tid. ..oameni proveniți din Secu­ri­tate, Mil­iție, Com­erț Exte­rior..! Aceasta sub­ju­gare de care faceți atât caz este opera aces­tor oameni…Ai vrut bani, bani și iarăși bani…Astia sunt capa­bili sa își vândă pana și părinții. ..!


Abonează-te...

Trimite-mi articolele noi la: 

Am înțeles termenii și condițiile în care sunt utilizate datele mele.

Meniu