În pri­mul epi­sod al aces­tei mini-se­rii de ar­ti­cole am pri­vit pro­blema ex­ploa­tă­rii pă­du­ri­lor din per­spec­tiva efec­te­lor ime­di­ate asu­pra ca­li­tă­ții vie­ții noas­tre și am în­cer­cat să ex­plic că e prac­tic im­po­si­bil să avem un me­diu mai să­nă­tos în orașe — acolo unde sun­tem ma­jo­ri­ta­tea din­tre noi — doar prin sto­pa­rea to­tală a ex­ploa­tă­rii lem­nu­lui. În al doi­lea epi­sod am tre­cut în re­vistă con­se­cin­țele eco­no­mice ne­ga­tive ale unei ast­fel de mă­suri dras­tice. A ve­nit mo­men­tul să pri­vim această idee și dintr‑o per­spec­tivă de mai lungă du­rată: ar con­tri­bui sto­pa­rea ex­ploa­tă­ri­lor la lupta îm­po­triva schim­bă­ri­lor cli­ma­tice?

Ca să ne lă­mu­rim asu­pra răs­pun­su­lui co­rect să ne amin­tim câ­teva lu­cruri de bază:

  • schim­bă­rile cli­ma­tice se pro­duc ca ur­mare a unui fe­no­men de în­că­l­zire glo­bală a pla­ne­tei din ca­uza ga­ze­lor cu efect de seră, din­tre care bi­o­xi­dul de car­bon este cel mai sem­ni­fi­ca­tiv
  • avem ne­voie de două lu­cruri:
    • să re­du­cem emi­si­ile de CO2
    • să ab­sor­bim și să sto­căm cât mai mult din ex­ce­den­tul de CO2 din at­mosferă

Să în­ce­pem cu al doi­lea obiec­tiv: cum ab­sor­bim CO2 din at­mosferă? Mama na­tură a re­zol­vat deja pro­blema asta. Pro­ce­sul de fo­to­sin­teză exact asta face: con­sumă bi­o­xid de car­bon și apă, fo­lo­sește ener­gia so­lară și pro­duce bi­o­masă (lemn, frunze etc) și oxi­gen. În pă­dure asta în­seamnă că ar­bo­rii cresc și pro­duc lemn. Cu cât mai mult lemn, cu atât mai mult car­bon luat din at­mosferă.

Dar pă­du­rea nu doar con­sumă bi­o­xid de car­bon, ci și emană. Frun­zele moarte din fi­e­care toamnă, lem­nul care cade la pământ, ve­ge­ta­ția care în fi­e­care toamnă moare și se des­com­pune, toate sunt emi­sii de CO2, dar sunt mult mai mici de­cât acu­mu­la­rea anu­ală. De la o vâr­stă în­colo însă, când pă­du­rea îm­bă­trâ­nește, ar­bo­rii bă­trâni și mari în­cep să cadă și să se des­com­pună, iar emi­si­ile ajung să se apro­pie de va­loa­rea acu­mu­lă­ri­lor. Pă­du­rea bă­trână are o ba­lanță de car­bon mai aproape de zero: ab­soarbe car­bon mai pu­țin, și emite des­tul de mult. Am sim­pli­fi­cat în­tre­gul fe­no­men, dar v‑am dat o ima­gine apro­pi­ată de re­a­li­tate și a vă face să în­țe­le­geți că o pă­dure bă­trână nu este cea mai bună me­todă de a ab­sorbi ra­pid bi­o­xid de car­bon.

Dim­po­trivă, o pă­dure tâ­nără acu­mu­lează foarte mult CO2 pe care îl sto­chează apoi în trun­chiuri, ră­dă­cini și crengi sub formă de lemn. Asta în­seamnă că, pen­tru a ab­sorbi CO2 din at­mosferă, nu de mai multe pă­duri bă­trâne avem ne­voie, ci de pă­duri ti­nere.

Con­clu­zia nu este că tre­buie să tă­iem toate pă­du­rile bă­trâne ca să por­nim unele ti­nere și să acu­mu­lăm mai mult CO2 din at­mosferă. Pă­du­rile bă­trâne au și alte ro­luri, la fel de im­por­tante, le­gate de floră și fa­ună, de echi­li­brul eco­sis­te­me­lor na­tu­rale etc. Tot ce spun aici este că avem ne­voie și de pă­duri ti­nere ca să ab­sor­bim CO2 și că asta se poate face nu­mai dacă ex­ploa­tăm lem­nul, ra­țio­nal și sus­te­na­bil.

Dar, să ne în­țe­le­gem: sim­pla ex­ploa­tare a pă­du­ri­lor nu re­zolvă pro­blema în to­ta­li­tate, căci mai e și ce­lă­lalt as­pect al său, res­pec­tiv re­du­ce­rea emi­si­i­lor de CO2. Aici nu vă voi ține o di­zer­ta­ție des­pre ce pu­tem face fi­e­care din­tre noi prin schim­ba­rea obi­ce­iu­ri­lor noas­tre (re­nun­ța­rea la plas­tic, co­lec­tare se­lec­tivă a de­șe­u­ri­lor, re­ci­clare, efi­ciență ener­ge­tică etc), dar am să vă rea­min­tesc că sun­tem foarte de­fi­ci­tari la aceste as­pecte.

Să ve­dem însă ce se poate face pen­tru acest obiec­tiv din per­spec­tiva lem­nu­lui. E des­tul de sim­plu și de lo­gic: tre­buie să tri­mi­tem cât mai pu­țin CO2 sto­cat în lemn îna­poi în at­mosferă. Să re­du­cem con­su­mul de lemn de foc, să re­ci­clăm hâr­tia și car­to­nul. Să fa­vo­ri­zăm uti­li­za­rea lem­nu­lui în obiecte de fo­lo­sință în­de­lun­gată, cum ar fi con­struc­ți­ile din lemn, mo­bi­lier din lemn cât mai pu­țin pre­lu­crat șamd. În acest fel CO2 care s‑a acu­mu­lat în lemn nu se în­toarce ime­diat în at­mosferă, ci rămâne sto­cat lung timp în obiecte utile.

Alt­fel spus: vă în­gri­jo­rează schim­bă­rile cli­ma­tice? Atunci:

  • Să pro­mo­văm un pro­gram na­țio­nal de în­cu­ra­jare și sus­ți­nere a con­struc­ți­i­lor din lemn. De ce tur­năm atâ­tea be­toane, când știm că fa­bri­ca­rea be­to­nu­lui ge­ne­rează un vo­lum foarte mare de CO2?
  • Să fa­vo­ri­zăm uti­li­za­rea ori­unde e po­si­bil a obiec­te­lor fă­cute din lemn. Pen­tru că alt­fel în­lo­cu­i­to­rul lem­nu­lui este în­tot­dea­una plas­ti­cul.
  • Să mi­li­tăm pen­tru in­tro­du­ce­rea unor sis­teme de ar­dere a lem­nu­lui cu ran­dament ri­di­cat, în loc de go­dine și sobe stră­mo­șești din lut, ca să fie ne­voie de mai pu­țin lemn pen­tru în­că­l­zi­rea gos­po­dă­ri­i­lor.
  • Să gân­dim un pro­gram na­țio­nal de îm­bu­nă­tă­țire a efi­cien­ței ener­ge­tice a ca­se­lor ro­mâ­ni­lor, ca să nu se mai pi­ardă ener­gia din ca­uza proas­tei izo­la­ții ter­mice.
  • Să gă­sim o so­lu­ție ca să nu se mai ar­dem lemn verde, ex­ploa­tat toamna și ars iarna, ci să tre­cem la pe­leți cu pu­tere ca­lorică mare. Așa vom re­duce po­lu­a­rea pe care o pro­du­cem și vom con­tri­bui cu ade­vă­rat la lupta îm­po­triva schim­bă­ri­lor cli­ma­tice.

La fi­nal, să re­ca­pi­tu­lăm:

  • ex­ploa­ta­rea pă­du­ri­lor ne ajută să în­ce­ti­nim pro­ce­sul de în­că­l­zire glo­bală dacă este fă­cută ra­țio­nal și sus­te­na­bil (și le­gal, bi­ne­în­țe­les), pen­tru că ge­ne­rează pă­duri noi și ti­nere care ab­sorb ra­pid CO2 din at­mosferă
  • uti­li­za­rea pe scară largă a lem­nu­lui în obiecte de fo­lo­sință în­de­lun­gată ne ajută să scă­dem emi­si­ile de CO2 pe care am re­u­șit să‑l ab­sor­bim prin pă­duri și cre­ează po­si­bi­li­ta­tea de a ex­ploata al­tele pen­tru a con­ti­nua pro­ce­sul de acu­mu­lare ra­pidă
  • uti­li­za­rea teh­no­lo­gi­i­lor mo­derne de ob­ți­nere a ener­giei ne ajută să scă­dem emi­si­ile de CO2, mi­c­șorând can­ti­ta­tea de lemn pe care o  ar­dem

* * *

Aveam de gând să în­chei cu acest epi­sod se­ria de ar­ti­cole des­pre ex­ploa­ta­rea pă­du­ri­lor. Mi-am dat seama însă că mai există o per­spec­tivă care tre­buie ana­li­zată: cea po­li­tică. O las pen­tru al pa­tru­lea epi­sod.


Comentează pe Facebook...


Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

  1. IOAN HORGA

    Sa Auda toti pos­ta­cii des­pre defrisari,despre pa­dure.

  2. Bratu Elena

    Daca aveti ener­gie si po­si­bi­li­tati sa re­lu­ati se­ri­ile de ar­ti­cole chiar daca in pre­zent nu se re­marca in­te­res pe aceasta te­ma­tica. Ma­car cinci mi­nute de sil­vi­cul­tura pe sap­ta­mana, o emi­siune tv cu o idee sem­ni­fi­ca­tiva con­tu­rata de ima­gini la care au­di­to­riu este mai re­cep­tiv.

  3. Agoston Dinu

    De 30 ani tot vb sa oprim ta­ie­rea pa­du­ri­lor dar in za­dar !!!! Ce tre­buie sa fa­cem sa se sto­peze ta­ie­rea ! Stop de­fri­se­ri­lor !


Abonează-te...

Trimite-mi articolele noi la: 

Am înțeles termenii și condițiile în care sunt utilizate datele mele.