Basme cu păduri virgine

Su­biec­tul pă­du­ri­lor vir­gi­ne din Ro­mâ­nia a fă­cut deja în­con­ju­rul Eu­ro­pei. Au ve­nit fel și fel de cer­ce­tă­tori și spe­cia­liști care au de­cre­tat cu mare pom­pă că aici avem su­pra­fe­țe imen­se de pă­duri ne­mai­po­me­ni­te și ex­tra­or­di­na­re, care tre­bu­ie toa­te pro­te­ja­te de în­da­tă pen­tru că sunt foar­te im­por­tan­te pen­tru în­trea­ga uma­ni­ta­te. Mie mi-ar fi plă­cut să‑i aud și cum cal­cu­lea­ză su­me­le de bani pe care ni le vor da ca să fa­cem sa­cri­fi­ci­ul ăsta, în timp ce în ță­ri­le lor ei ex­ploa­tea­ză fără jenă lem­nul și fac afa­ceri cu el. Dar pro­ba­bil că nu în­țe­leg eu be­ne­fi­ci­i­le fe­no­me­na­le pe care doar noi, ro­mâ­nii, le vom avea dacă ne oprim ex­ploa­ta­rea lemnului.

Pri­mul pas a fost fai­mo­sul stu­diu PIN-MATRA care a de­cre­tat că avem 300.000 de hec­ta­re de pă­duri vir­gi­ne. O so­ci­e­ta­te foar­te re­ga­lă din Olan­da ne‑a spus asta, ală­tu­ri de un vred­nic cer­ce­tă­tor de-al nos­tru, nea­oș car­pa­tin. De­si­gur, tre­bu­ie să‑i cre­dem pe olan­dezi pen­tru că ei sunt mari spe­cia­liști mondi­ali în pă­duri vir­gi­ne. Dacă nu mă cre­deți, mer­geți în Olan­da și pes­te tot veți ve­dea nu­mai și nu­mai pă­duri vir­gi­ne. Un sin­gur lu­cru mă ne­du­me­reș­te, to­tuși. Va­j­ni­cul nos­tru cer­ce­tă­tor care a des­co­pe­rit mul­ți­mea de hec­ta­re de pă­duri vir­gi­ne este as­tăzi con­si­li­er al mi­nis­tru­lui. Deci omul care știe unde sunt aces­te ne­ste­ma­te ale na­tu­rii e la bu­toa­ne. Și to­tuși s‑au scos la li­ci­ta­ție pen­tru stu­dii de fun­damen­ta­re doar 39.865 ha. Sunt 30.000 ha deja iden­ti­fi­ca­te, in­clu­se în ca­ta­log. De ce nu ne apu­căm și de res­tul de 230.000 ha? Ce ne reține?

O par­te din ONG-uri, cele care tră­iesc din scan­da­lu­ri­le le­ga­te de pă­duri, au lu­crat in­tens în ul­ti­mii ani la con­fu­za­rea opi­ni­ei pu­bli­ce. Tre­bu­ie să re­cu­nosc că au fă­cut o trea­bă foar­te bună. Acum mulți ro­mâni ames­te­că în min­tea lor pă­du­ri­le vir­gi­ne cu cele se­cu­la­re, cu cele na­tu­ra­le și cu cele pri­ma­re. Ni­meni nu pri­ce­pe ni­mic, dar tu­tu­ror le e clar că tre­bu­ie pro­te­ja­te. Toa­te. De ce? Pen­tru că. Ca să nu vă las în cea­ță, ada­ug o di­a­gra­mă care ex­pli­că di­fe­ren­țe­le din­tre acești ter­meni și ilus­trea­ză pro­por­ți­i­le din re­a­li­ta­te. Nu am pre­ten­ția că sunt foar­te exac­te, dar nici prea de­par­te de ade­văr nu sunt.

Ana­li­zând aceas­tă ima­gi­ne ori­ci­ne ar pu­tea în­țe­le­ge de ce un spe­cia­list se ener­vea­ză când ter­me­nii sunt fo­lo­siți alan­da­la. Prac­tic, nu se mai știe des­pre ce se vor­beș­te. Pro­ba­bil că asta e și in­ten­ția ce­lor care orches­trea­ză aceas­tă be­ție de ter­meni: con­fu­zia generală. 

Ur­mă­to­rul pas al bas­mu­lui cu nesfâr­și­te­le pă­duri vir­gi­ne ale Ro­mâ­ni­ei a fost stu­di­ul Pri­mo­fa­ro. Pro­ba­bil că au sim­țit unii că po­ves­tea cu PIN-MATRA e un fel de cior­bă re­în­că­l­zi­tă și s‑au gân­dit să pună de o to­ca­nă nouă. Nu mai in­sist asu­pra aces­tui așa-zis stu­diu, am făcut‑o într-un ar­ti­col an­te­ri­or.

În fine, de­u­năzi am asis­tat la un nou ca­pi­tol din po­ves­tea cu zâne și spi­ri­duși din pă­du­rea fer­me­ca­tă. Onor mi­nis­te­rul me­diu­lui ne spu­ne prin pre­să că a dub­lat su­pra­fa­ța pă­du­ri­lor vir­gi­ne și că trea­ba mer­ge per­fect. In­tri­gat, m‑am apu­cat să in­ves­ti­ghez. Ce vrăji o fi fă­cut va­j­ni­cul nos­tru mi­nis­ter? Cum a dub­lat el pes­te noap­te su­pra­fa­ța pă­du­ri­lor vir­gi­ne? Și iată ce am aflat.

Acum sunt 30.000 ha de pă­duri vir­gi­ne în ca­ta­log. Exis­tă o li­ci­ta­ție pen­tru în­toc­mi­rea stu­di­i­lor de fun­damen­ta­re pen­tru încă aproa­pe 40.000 ha. Deci asta e așa zisa dub­la­re. Nu­mai că cele 40.000 ha nu sunt încă pă­duri vir­gi­ne și nici nu se știe si­gur câte din­tre ele vor fi. Pen­tru că niș­te spe­cia­liști tre­bu­ie să mear­gă pe te­ren și să ana­li­ze­ze dacă sunt în­de­pli­ni­te cri­te­ri­i­le ofi­ci­a­le. Toa­tă trea­ba va dura un an și ni­meni nu poa­te ga­ran­ta că ceea ce se va găsi pe te­ren co­res­pun­de cu aș­tep­tă­ri­le de la bi­rou. Deci nu s‑a dub­lat ni­mic, deo­cam­da­tă. Doar pu­bli­ci­ta­te iefti­nă cu ju­mă­tăți de ade­văr și afir­ma­ții confuzante.

Dar dacă tot am stu­di­at pro­ble­ma, mi-am zis că me­ri­tă să fac și un pic de ana­li­ză mai apro­fun­da­tă. Pe por­ta­lul SEAP, la nu­mă­rul CN1021165, se gă­seș­te anun­țul pen­tru stu­di­ul de fun­damen­ta­re. Con­form da­te­lor de aco­lo, li­ci­ta­ția por­neș­te de la suma ma­xi­mă de 1,9 mi­li­oa­ne lei care este ofe­ri­tă pen­tru cele 39.865 ha de po­ten­ți­a­le pă­duri vir­gi­ne. Adi­că 48 de lei pe ha. Sau, alt­fel spus, 10€/ha. Atât in­ves­tim noi ca să aflăm unde avem un pa­tri­mo­niu ine­s­ti­ma­bil. Vă rea­min­tesc că pen­tru pă­șu­ni­le monta­ne Uniu­nea Eu­ro­pea­nă plă­teș­te o su­b­ven­ție de 250 €/ha în fi­e­ca­re an, doar ca să le ex­ploa­tăm. Suma ofe­ri­tă de mi­nis­ter este ri­di­co­lă. Și am să vă ex­plic de ce.

Pro­iec­tul tre­bu­ie să du­re­ze un an. Adi­că 250 de zile lu­cră­toa­re. Din aces­tea, doar ²⁄₃ sunt fa­vo­ra­bi­le pen­tru de­pla­sări pe te­ren, pen­tru că iar­na e ex­clus să faci stu­dii de fun­damen­ta­re. Adi­că vreo 160 de zile lu­cră­toa­re. În 160 de zile lu­cră­toa­re tre­bu­ie aco­pe­ri­te 40.000 ha care tre­bu­ie vă­zu­te de un spe­cia­list. Aces­ta tre­bu­ie să no­ti­fi­ce pro­pri­e­ta­rii de vi­zi­ta sa, să le so­li­ci­te da­te­le ame­na­jis­ti­ce și să aș­tep­te răs­pun­sul. Dacă pro­pri­e­ta­rul nu răs­pun­de, tre­bu­ie să no­ti­fi­ce Gar­da Fo­res­ti­e­ră și să cea­ră ac­ces la da­te­le ame­na­jis­ti­ce. Apoi tre­bu­ie să ur­mă­reas­că prog­no­za me­teo ca să vadă când se poa­te mer­ge în pă­du­re, să se de­pla­se­ze în te­ren, să-și ca­u­te ca­za­re, să se des­cur­ce cu de­pla­sa­rea pe dru­mu­ri­le fo­res­ti­e­re și să par­cur­gă ceva dis­tan­țe pe jos pen­tru că aces­te pă­duri vir­gi­ne sunt cel mai pro­ba­bil în zone mai greu ac­ce­si­bi­le. Deja a pier­dut o zi ca să mear­gă până la lo­ca­li­ta­tea cea mai apro­pi­a­tă și cel pu­țin o ju­mă­ta­te de zi ca să ajun­gă la par­ce­le­le de pă­du­re care tre­bu­ie omo­lo­ga­te. Apoi să se con­vingă că sunt în­de­pli­ni­te cri­te­ri­i­le ne­ce­sa­re, să ia pro­be de lemn mort, să re­tra­se­ze li­mi­te­le cu un dis­po­zi­tiv GPS aco­lo unde doar păr­ți ale pă­du­rii în­de­pli­nesc con­di­ți­i­le, să facă fo­to­gra­fii re­le­van­te. Toa­te ce­rin­țe­le sunt des­cri­se în OM 2525 din 2016.

Es­ti­ma­rea mea este că nu poți face mai mult de 20–25 ha pe zi, în me­die și că nu ai mai mult de 100 de zile fa­vo­ra­bi­le pen­tru te­ren. La 40.000 hec­ta­re în 100 de zile ai ne­vo­ie de 16 oa­meni care să lu­cre­ze non-stop și să fie foar­te bine or­ga­ni­zați. În lu­mea re­a­lă așa ceva nu e prac­tic po­si­bil deci tre­bu­ie să so­co­tești cu vreo 50% mai mult. Deci in­sti­tu­ția care li­ci­tea­ză tre­bu­ie să aibă vreo 25 spe­cia­liști (cri­te­ri­i­le pe care tre­bu­ie să le în­de­pli­neas­că aceștia sunt și ele în ace­lași act nor­ma­tiv) care nu fă­ceau ni­mic, doar stă­teau și aș­tep­tau con­trac­tul ăsta. În re­a­li­ta­te așa ceva nu exis­tă, fi­reș­te. Cer­ce­tă­to­rii, ame­na­jiș­tii, ca­dre­le uni­ver­si­ta­re și toți cei care sunt au­to­ri­zați pen­tru ast­fel de stu­dii de fun­damen­ta­re nu au timp dis­po­ni­bil pen­tru pro­iec­te ră­să­ri­te din jo­be­nul mi­nis­te­ru­lui. Au lu­crări și teme, ade­sea pe mai mulți ani. Deci ter­me­nul de fi­na­li­za­re nu poa­te fi de­cât de­cem­brie 2021. Ca să aibă timp să planifice.

Să fa­cem și un cal­cul eco­no­mic pen­tru acești 25 de spe­cia­liști. Avem 1,9 mi­li­oa­ne de lei de la mi­nis­ter, deși s‑ar pu­tea ca suma cu care se câști­gă li­ci­ta­ția să fie mai mică, dacă sunt mai mulți com­pe­ti­tori. De­pla­să­ri­le, com­bus­ti­bi­lul, ca­za­rea și diur­na cos­tă mi­nim 15% din sumă. Rămân 1,6 mi­li­oa­ne lei. Sunt 25 de oa­meni care tre­bu­ie plătiți 12 luni, adi­că sa­la­ri­ul me­diu va fi 1,6 mil. lei : 25 spe­cia­liști : 12 luni. Asta face cam 5.400 lei pe lună pen­tru fi­e­ca­re spe­cia­list. Dăm jos ta­xe­le, rămân cam cu 2.800 lei net pen­tru fi­e­ca­re per­soa­nă. Cre­deți că spe­cia­liș­tii ăș­tia doar atât câști­gă în mod nor­mal? Cine aco­pe­ră di­fe­ren­ța până la sa­la­ri­ul lor real, care e cu cel pu­țin 50% mai mare? Și, stați așa, că încă n‑am pus la so­co­tea­lă chel­tu­ie­li­le ad­mi­nis­tra­ti­ve ale in­sti­tu­ți­ei care exe­cu­tă pro­iec­tul, că or avea și ei ma­na­geri, con­ta­bili, ju­riști, bi­ro­uri… Tare sunt cu­ri­os să văd cine se pre­zin­tă la li­ci­ta­ția asta…

As­tea sunt bas­me­le cu pă­duri vir­gi­ne. Ter­meni fo­lo­siți alan­da­la, in­sti­tu­ții care sea­mă­nă con­fu­zie, pro­iec­te fi­na­li­za­te care nici mă­car nu au în­ce­put, li­ci­ta­ții care nu aco­pe­ră nici mă­car ju­mă­ta­te din cos­tul real al fi­na­li­ză­rii ca­ta­lo­gu­lui na­țio­nal. Iar lu­mea stă în spa­te­le unui ecran de cal­cu­la­tor și sem­nea­ză pe­ti­ții să le sal­veze. Din pă­ca­te ni­meni nu știe ce sunt ele, unde se gă­sesc și cât cos­tă să le pro­te­jăm cu ade­vă­rat. Pen­tru că ar me­ri­ta pro­te­ja­te cât le mai avem.