Într‑o sâmbătă după-masă mi-am făcut curaj să mă aventurez în lumea complicată a dulciurilor, tărâm anevoios și plin de primejdiile nereușitelor, de unde nu puțini se întorc înfrânți. Însă aveam un imbold nestăpânit de a încerca o rețetă ce părea foarte tentantă: găluști cu caise. Am răzbit până la urmă, victorios și mândru că n‑am ratat șansa de a mă împrieteni puțin cu partea asta a artei culinare. Poate voi mai îndrăzni și altădată să mai fac câte o asemenea incursiune curajoasă.
Rețeta nu‑i grea, altminteri poate n‑aș fi reușit: două linguri de unt frecate cu sirop de agave sau arțar (am evitat zahărul, ca să mai scad caloriile), doi pumni buni de brânză de vaci (cu cât mai grasă cu atât mai bună, dar grijă la colesterol!) și o jumătate de pumn de griș omogenizate bine cu untul, apoi două gălbenușuri crude, puțină esență de vanilie și făină câtă e nevoie ca să iasă un aluat maleabil și nelipicios. Într-un wok am pus o nucă de unt peste care am adăugat pesmet cu puțin zahăr brun și scorțișoară și le-am “bronzat” la foc moderat.
Mai departe treaba nu e foarte complicată. Se scot sâmburii din caise și fiecare caisă se învelește în aluat, după care gălușca o învârtiți ca pe bulgări în palme până e aproape o sferă perfectă. Puneți o oală cu apă la fiert, iar când clocotește dați focul mai mic și puneți găluștile cu o spumieră. Când se vor ridica la suprafață le mai lăsați un minut-două și le scoateți, aruncându-le în pesmetul cu zahăr și scorțișoară, ca să se învelească frumos. Atenție la caise că‑s fierte și fierbinți — nu mușcați îndată din găluști.
Dacă ați făcut ca mine, ar trebui să arate cam așa:
13:07
cu prune sunt la fel de bune ! ” Zwetschken Knödel ” ar fi zis bunicul tau !!!