Eu con­si­der că ac­tu­ala criză a Eu­ro­pei este o criză a con­cep­tu­lui de to­le­ranţă. Avem şi-am avut un mod greşit de a prac­tica to­le­ranţa. Există in­to­le­ra­bi­lul, dom­nule. Nu poţi să to­le­rezi orice. Dacă unul o ţine langa că doi şi cu doi fac opt nu se cheamă că eşti to­le­rant dacă‑i spui «da, bine, ok». Există şi lu­cruri de ne­to­le­rat. Acesta este unul. Doi: mul­ti­cul­tu­ra­lis­mul. Nu ţine, dom­nule. Tre­buie să ne intre‑n cap că nu ţine. A, ţine la nivel de 500 de ani. Ca un mul­ti­cul­tu­ra­lism să se in­sta­leze în mod fi­resc, tre­buie să laşi un timp, tre­buie să existe o do­rinţă de am­bele pă­rţi. Mai e, şi-mi pare rău s‑o spun, pro­blema drep­tu­ri­lor omu­lui. Aceste trei prin­ci­pii – mul­ti­cul­tu­ra­lis­mul, drep­tu­rile omu­lui şi to­le­ranţa – sunt prost prac­ti­cate. Orice vir­tute poate fi prost practicată.

An­drei Pleșu