Dom­nul Con­stan­tin Ro­taru este un poet ne­cu­nos­cut al zi­le­lor noas­tre. În viața de zi cu zi el este pre­șe­din­tele Par­ti­du­lui So­ci­a­list Ro­mân, dar sub această mo­destă de­ghi­zare se as­cunde un neștiut au­tor de panse­uri fi­lo­zo­fice. Un re­por­ter (bi­ne­vo­i­tor) îl întreabă:

- Dom­nule Con­stan­tin Ro­taru, in­sis­taţi să pro­mo­vaţi so­ci­a­lis­mul şi rămâ­neţi un so­ci­a­list ferm într‑o so­ci­e­tate ca­pi­ta­listă. De ce?

Și dom­nul Ro­taru ne lă­mu­rește, printr‑o frază genială:

- Am fost, sunt şi voi fi so­ci­a­list pen­tru că so­ci­a­lis­mul este sin­gura formă de or­ga­ni­zare po­li­tică ce răs­punde la ne­vo­ile şi la pro­ble­mele cu care ne con­frun­tăm în so­ci­e­ta­tea capitalistă.

Iată un exem­plu de răs­puns ofe­rit de so­ci­a­lis­mul uman la pro­blema tra­fi­cu­lui aglo­me­rat cre­ată de ca­pi­ta­lis­mul mic-burghez:

In­spi­rat de această fe­no­me­nală clar­vi­ziune, mai ceva ca a ma­mei Omida, mă simt și eu pre­gă­tit pen­tru un panseu me­mo­ra­bil: ca­pi­ta­lis­mul este sin­gura formă de or­ga­ni­zare po­li­tică ce răs­punde la ne­vo­ile și pro­ble­mele cu care ne con­frun­tăm în so­ci­e­ta­tea so­ci­a­listă. Mul­ti­la­te­ral dezvoltată.