După vreo zece zile de in­ter­dic­ție a fu­ma­tu­lui în spa­ții pu­blice, scan­da­lul încă nu s‑a în­che­iat. Că vai ce na­sol e să fu­mezi afară. Că barurile‑s goale. Că res­ta­u­ran­tele stau să dea fa­li­ment. Că unde‑s ne­fu­mă­to­rii ăia care zi­ceau că ar veni la crâșmă, da’ îi omoară fu­mul de ți­gară. Că se duce la vale eco­no­mia națională.

Băi, li­niș­tiți-vă că dați în vreo boală de fi­cat! Lasă că eco­no­mia na­țio­nală nu stă în câr­ci­umi. E mai pu­țină lume prin res­ta­u­rante? Foarte bine, mai pu­nem mâna și pe muncă, nu doar pe bă­u­tură și tutun. Și să vă mai zic ceva: ne­fu­mă­to­rii, ăia pe care îi că­u­tați voi prin câr­ci­umi, stau pe net și ci­tesc cum vă dați voi de cea­sul mor­ții că nu mai pu­teți fuma peste tot. Tac mâlc și râd pe înfundate.

Sau, cum bine zic bă­ie­ții de la Ea­gles: This is the age of whi­ning, eve­ry­body has a pro­blem and is so­me­body el­se’s fa­ult. Get over it!