Dis­cu­ție în ma­ga­zi­nul Ikea în­tre o fe­tiță de vreo pa­tru ani și mama ei:

- Mami, mami! Ai vă­zut ce mi‑a fă­cut fe­tița aia?
— Care fetiță?
— Uite, aia de acolo… (arată cu de­ge­tul spre alt copil)
— Ce ți‑a făcut?
— A scos limba la mine.
— Și tu? Ce-ai fă­cut? Ai scos și tu limba la ea?
— Da.
— Foarte bine. Să se în­vețe minte să nu mai fie nesimțită.

Ochi pen­tru ochi, dinte pen­tru dinte. Să nu fii mai prost, să nu ce­dezi, să răs­punzi cu ace­eași mo­nedă, even­tual în­treit. Să­dită cu grijă în fi­e­care zi, prin exem­ple mici și re­pe­tate, le­gea ta­li­o­nu­lui naște vi­i­to­rii ne­sim­țiți ai so­ci­e­tă­ții. Des­pre asta vor­bim când po­me­nim de cei șapte ani de acasă: cum ai fost în­vă­țat să te comporți?