Fru­moasa noas­tră Ro­mâ­nie este, din punct de ve­dere ad­mi­nis­tra­tiv, o țară fă­cută din hâr­tie. În ne­nu­mă­rate lo­curi prin care am ajuns în con­tact cu mi­nu­na­ții func­țio­nari ro­mâni am gă­sit ace­eași con­cep­ție: lu­cru­rile există nu atunci când sunt re­ale și tan­gi­bile, ci doar atunci când un do­cu­ment atestă că ele există. Într‑o in­sti­tu­ție de stat am în­tre­bat des­pre exis­tența unui sis­tem de eva­lu­are a per­for­man­țe­lor an­ga­ja­ți­lor și mi s‑a spus: avem așa ceva, e o pro­ce­dură și niște for­mu­lare. Bine, bine — am in­sis­tat eu — dar în prac­tică func­țio­nează acest sis­tem, se văd efec­tele lui în creș­te­rea per­for­man­țe­lor? Nu — mi s‑a răs­puns — dar nici nu se poate spune că  n‑avem sis­tem de eva­lu­are a per­for­man­țe­lor, pen­tru că ofi­cial avem do­cu­mente care arată că el există.

Iată că și pri­mă­ria ca­pi­ta­lei pro­bează afir­ma­ția mea, printr-un co­mu­ni­cat le­gat de tă­ie­rea co­pa­ci­lor de pe stră­zile bucureștene:

Pre­ci­zăm că în luna sep­tem­brie vor fi plan­tați alți ar­bori în lo­cul ce­lor care acum s‑au tă­iat, pen­tru că de­ve­ni­seră un pe­ri­col pen­tru oa­meni. Cei care au acu­zat că se taie co­paci ti­neri și să­nă­toși sunt in­vi­tați la Pri­mă­ria Ge­ne­rală pen­tru a ve­dea do­cu­men­tele care atestă ca lu­cru­rile nu stau așa.

Deci din hâr­tii se poate ve­dea că acei co­paci nu erau nici ti­neri, nici să­nă­toși. Re­a­li­ta­tea e ce scrie pe hâr­tie, nu ceea ce vedem.