Am ci­tit ști­rea asta de la cap la coadă, de la coadă la cap, în di­a­go­nală, în sen­sul ace­lor de cea­sor­nic și in­vers, dar tot nu pri­cep ni­mic. Deci doi tipi vin la CCR și le cer să le spună dacă re­cu­noaș­te­rea că­să­to­riei lor din Bel­gia este con­sti­tu­țio­nală sau nu în România.

Și CCR se scar­pină în cap și amână într-una. A treia amâ­nare are o mo­ti­va­ție stu­pe­fi­antă: cică să spună Cur­tea Eu­ro­peană de Jus­ti­ție ce în­seamnă cu­vân­tul soți din con­sti­tu­ția Ro­mâ­niei. Păi, să fiu în lo­cul ălora, le-aș răs­punde: bă, da’ voi ați scris cu­vân­tul ăla în con­sti­tu­ție! când l‑ați scris ce-ați vrut să ziceți?

De fapt pro­blema e cam în­cur­cată. Pen­tru că, bă­nu­iesc eu, ter­me­nul de soți nu ex­clude din punct de ve­dere ju­ri­dic cu­plu­rile ho­mo­se­xu­ale. Dar pe fon­dul agi­ta­ției stâr­nite de Coa­li­ția pen­tru Fa­mi­lie, care vrea să scrie ne­gru pe alb în con­sti­tu­ție că e vorba de o fe­meie și un băr­bat, ce­lor de la CCR le e cam frică să dea un ver­dict fi­nal ca să nu iasă cu de­ranj so­cial și mi­tin­guri la poarta lor. Așa că o pa­sează de colo-colo, în spe­ranța că poate pro­blema dis­pare de la sine.

Nu­mai că nu dispare.

O nouă amâ­nare în ca­zul că­să­to­ri­i­lor în­tre per­soa­nele de ace­laşi sex. De această ju­de­că­to­rii CCR cer lă­mu­riri Cu­rţii eu­ro­pene de jus­ti­ţie cu pri­vire la mo­dul în care tre­buie înţe­les ter­me­nul de soţi.

Ci­tește: Că­să­to­ri­ile gay | O nouă amâ­nare la CCR