Jurnal de drum
Ceea ce contează este călătoria și povestea ei.
2011, compte-rendu

Mai sunt câ­teva ore din 2011 și ci­team în­tre­ba­rea de pe blo­gul lui Ma­nafu: cum a fost pen­tru tine 2011? M‑am gân­dit să răs­pund într-un co­men­ta­riu și, îna­inte de a scrie, m‑am gân­dit ce aș vrea să po­ves­tesc des­pre anul care a tre­cut. După câ­teva mi­nute am re­a­li­zat că e prea mult pen­tru un comentariu, […]



În oglinda istoriei

Fe­lul în care sun­tem pri­viți de ce­le­lalte na­țiuni ale lu­mii a fost, este și va fi de mare im­por­tanță pen­tru noi ro­mâ­nii pen­tru că sun­tem te­ri­bili de or­go­li­oși și foarte sen­si­bili când vine vorba de eti­che­tele care ne sunt aso­ci­ate. Nu‑i vorbă, la fel sunt și alte na­ții – cred că fran­ce­zii și-au ales cocoșul […]



Românii sunt geniali

Abia as­tăzi am re­u­șit să pun mâna pe do­vada clară a fap­tu­lui că ro­mâ­nii sunt un po­por ex­cep­țio­nal de in­te­li­gent. Este ade­vă­rat, am aș­tep­tat des­tul de mult pen­tru că am vrut să am ar­gu­mente ire­fu­ta­bile, care să re­ziste chiar și ce­lui mai vi­ru­lent cri­tic al ideii că ro­mâ­nii sunt ge­ni­ile pla­ne­tei. Pen­tru că sun­tem, credeți-mă. […]



Ate logo, Cesaria! Zbohem, Vaclav.

We­e­­kend-ul ăsta a în­ce­put prost pen­tru cul­tura mondi­ală și s‑a sfâr­șit în ace­eași notă. Sâm­bătă a mu­rit Ce­sa­ria Evora, iar du­mi­nică Va­clav Ha­vel. Două per­so­na­li­tăți care au lă­sat în urma lor, fi­e­care în fe­lul său, o moș­te­nire pen­tru noi toți. Dacă vo­cea Di­vei des­culțe e cu­nos­cută în Ro­mâ­nia da­to­rită con­cer­te­lor sale – din câte știu […]



Între manipulare și cenzură

Am gă­sit pe Yo­u­tube o di­ser­ta­ție a lui Jean Kil­bo­urne des­pre fe­lul în care se ra­por­tează as­tăzi pu­bli­ci­ta­tea la per­so­na­li­ta­tea noas­tră, cu pre­că­dere în ca­zul fe­me­i­lor. Mai mult de­cât atât, e un dis­curs des­pre co­mu­ni­care prin pu­bli­ci­tate și mass-me­­dia, un su­biect ex­trem de spi­nos și de di­fi­cil – spun asta pen­tru că îi gă­sesc un […]



Două kilograme de pește

Am fost ieri în piață, ca în mai toate we­e­­kend-urile din ul­tima vreme, ca să fac apro­vi­zio­na­rea pen­tru săp­tămâna ur­mă­toare. Pen­tru că vreau să rămân (atât cât pot) fi­del prin­ci­pi­u­lui de a cum­păra pro­duse ro­mâ­nești, m‑am dus în piața 16 Fe­bru­a­rie, din Bu­cu­reș­tii Noi, pen­tru că mi se pare una din cele mai au­ten­tice piețe […]



Să vă gândiți și la noi

De o vreme în­coace nu prea mă mai uit la te­le­vi­zor, nu pen­tru că mi‑e silă de ce văd și aud (îmi e silă de mult și am con­ti­nuat să mă uit), ci pen­tru că to­tul e prea pre­dic­ti­bil și plic­ti­si­tor. Ace­leași per­so­naje, ace­leași par­ti­turi. Dacă vor­bește X știu si­gur că îl în­jură pe Y, […]



Trăind la superlativ

Ni­mic nu mai me­rită vă­zut, au­zit sau gus­tat dacă nu este un re­cord în sine. Trăim sub domnia lui “cel mai, cea mai”, în vre­muri de per­ma­nente schim­bări ale re­ge­lui, pen­tru că în fi­e­care clipă un alt “cel mai, cea mai” se urcă pe tron. Pen­tru doar câ­teva clipe. Ad­mi­răm re­cor­dul in­di­fe­rent de sem­ni­fi­ca­ția lui, […]



Când am să fiu mare

Mă ui­tam zi­lele tre­cute la pos­tă­rile din ul­tima vreme și mă gân­deam dacă e ceva care le unește, o li­nie con­ti­nuă care să-mi arate di­rec­ția în care tre­buie să mă în­drept. Până la urmă de asta mi-am pro­pus să scriu în acest blog: ca să-mi fiu pro­priul mar­tor al evo­lu­ției gân­du­ri­lor, ca să-mi lu­mi­nez drumul […]



Floricică viorea

Eu­ropa res­piră oa­re­cum ușu­rată. Mai ma­rii con­ti­nen­tu­lui s‑au în­țe­les cum să re­zolve pro­ble­mele, cel pu­țin de ochii lu­mii. Bri­ta­ni­cii fac opi­nie se­pa­rată, dar deo­cam­dată lu­cru­rile nu par grave. Gre­cia rămâne în Uniune. Cam ăsta e to­nul ma­jo­ri­tar al pu­bli­ca­ți­i­lor de după în­tâl­ni­rea de la fi­na­lul aces­tei săp­tămâni. Și ar tre­bui să ne bu­cu­răm că nu […]