Jurnal de drum
Ceea ce contează este călătoria și povestea ei.
Manu Cavafu, colţ cu strada Victoriei

Zi­lele tre­cute mă aflam la Rîm­nicu Să­rat, într‑o seară de sâm­bătă, adus acolo de nişte eve­ni­mente triste, la care nu vreau să mă gân­desc acum. Era fi­nele unei zile agi­tate, cu multe de fă­cut, aşa că eram des­tul de obo­sit, dar era prea de­vreme pen­tru somn. Eram sin­gur în seara res­pec­tivă – m‑am gân­dit că […]



Povestea broaştei ţestoase

Pe bi­rou, în faţa mea, stă în fi­e­care zi o broască ţes­to­asă. Nu este vie. E o ju­că­rie din ta­blă care are o mică po­veste. Acum 31 de ani – s‑au îm­pli­nit de cu­rând – ple­cam din Bu­cu­reşti cu tre­nul, îm­pre­ună cu bu­ni­cul meu, că­tre Câm­pu­lung Mol­do­ve­nesc. Ter­mi­nam clasa a opta şi lu­a­sem de­ci­zia de […]



De ce nu mai vreau să votez

As­tăzi sunt din nou ale­geri. De data asta eu­ro­pe­ene. Presa ne ţine la cu­rent cu pul­sul lor în ce­le­lalte ţări, iar veş­tile de pe alte me­lea­guri nu par foarte op­ti­miste: se anu­nţă un pro­cent sem­ni­fi­ca­tiv de ab­sen­te­ism. Eu până acum n‑am lip­sit de la nici una din ale­ge­rile an­te­ri­oare, me­reu am cre­zut că e de […]



Pe mine, mie, redă-mă

Par­tir c’est mo­u­rir un peu C’est mo­u­rir à ce qu­’on aime On lai­sse un peu de soi-même En to­ute he­ure et dans tout lieu În­tre în­tâia ve­nire şi ul­tima noas­tră ple­care e un lung şir de alte (re)veniri şi ple­cări. Unele le ti­cluim, al­tele ni le dă soarta (spuneţi‑i ha­zard dacă vă place mai bine). […]



Penisul lui Goldoni

În seara asta am fost la tea­tru. Am vă­zut Min­ci­no­sul lui Gol­doni, într‑o dis­tri­bu­ţie pro­mi­ţă­toare: Ble­onţ, Pa­pa­iani, Uri­tescu (ta­tăl şi fiul). M‑am în­tors pe ju­mă­tate amu­zat şi pe ju­mă­tate dez­a­mă­git de un spec­ta­col în care punc­tul cul­mi­nant a fost sli­pul lui Ble­onţ pe proha­pul că­ruia era eta­lat un pe­nis ne­gru, pro­ba­bil din cârpă. Pe dru­mul […]



Cu degetul pe pulsul oraşului

Se în­tâm­plă rar, dar se în­tâm­plă, să tre­bu­iască să stră­bat Bu­cu­reş­tiul la cea­su­rile din mij­lo­cul zi­lei — mai me­reu sunt forţat de anu­mite obli­ga­ţii, fie că tre­buie să ajung la un me­dic sau să fac coadă la vreo au­to­ri­tate. În lu­nile din urmă, când am avut o mică pa­uză pro­fe­sio­nală — pe ju­mă­tate vo­lun­tară, pe […]



Miezul de carton

La sfârşi­tul anu­lui, pe 30 de­cem­brie mă aflam la Bran, îm­pre­ună cu mai mulţi pri­e­teni cu care am pe­tre­cut Re­ve­li­o­nul şi zi­lele ime­diat ur­mă­toare. În ziua aceea, la ru­gă­min­tea lui Car­men — so­tia mea — am fă­cut o mică ex­cur­sie până în Bra­şov, ora­şul stu­denţiei noas­tre, un loc plin de amin­tiri fru­moase pen­tru noi. Am […]



Frumuseţea ca handicap

Sunt prin­tre noi mulţi oa­meni fru­moşi, mai cu seamă fe­mei. Pro­ba­bil cred asta pen­tru că sunt băr­bat. Spun unii ca ro­mân­cele sunt foarte fru­moase, mai fru­moase de­cat fe­me­ile al­tor na­ţii, mai ce­le­bre şi mai bo­gate de­cat a noas­tră. Se poate să fie ade­vă­rat — eu per­so­nal n‑am fa­cut o sta­tis­tică şti­inţi­fică, dar pot de­pune măr­tu­rie […]



Pentru toate femeile din noi

Transcrip­tul se­lec­tiv al unui schimb de me­saje – no­iem­brie 2008. Recitindu‑l după un timp mi s‑a pă­rut foarte in­te­re­sant și spi­ri­tual. Une­ori, chiar și nouă ni se în­tâm­plă să fim mai sus de­cât noi în­șine. Să nu uit: toți aveam o scuză, ne trau­ma­ti­zase ple­ca­rea din SA­Pharma. Alice: Po­ves­tea zi­lei de azi, așa cum s‑a […]



Mocofănimea Sa, șoferul de București

Știu. O să mi se spună că su­biec­tul asta a fost în­tors pe toate fe­țele, ca toată lu­mea l‑a dez­bă­tut și că nu mai e ni­mic de spus. Șo­fe­rul de Bu­cu­rești este un per­so­naj deja le­gen­dar, un fel de Bulă post­mo­der­nist, cu ha­zul, in­do­lența și pros­tia sa ca­rac­te­ris­tică. În ca­li­tate de par­ti­ci­pant la tra­fi­cul bu­cu­reș­tean și […]