Jurnal de drum
Ceea ce contează este călătoria și povestea ei.
Nec plus ultra

Au tre­cut şi ale­ge­rile as­tea din urmă şi ne-am ales cu un ace­laşi preşe­dinte şi nă­ra­vu­rile sale. Nu‑i vorbă al­ter­na­tiva nu era mai bună, ba din con­tra. Dom­nul Ge­o­ană con­cu­rează pu­ter­nic cu ce­le­brul Bulă, dacă e să ne gân­dim la “pros­tia sa per­fectă, sfe­rică, lip­sită de orice im­per­fe­cţiune” – ca să‑l ci­tez pe Doru Bu­şcu. […]



A şti, a fi, a avea

Nu mai ţin minte când şi cum s‑a în­ră­dă­ci­nat în min­tea mea că lu­cru­rile nu au prea mare va­loare şi că doar spi­ri­tul con­tează. Se poate să fi fost efec­tul edu­ca­ţiei pri­mite, deşi nu îmi amin­tesc ca mama să-mi fi spus ex­pli­cit des­pre asta. Fa­mi­lia mea n‑a fost una bo­gată, aş spune că aveau mai […]



Despărţirea de copilărie

Am o pă­lă­rie de pai, cum­pă­rată acum un an şi ceva în Ve­neţia, când soa­rele nă­u­ci­tor m‑a con­vins să trec peste re­ti­cenţa mea faţă de acest ac­ce­so­riu ves­ti­men­tar şi să-mi cum­păr una. Acum nu mai cred că sunt ri­di­col cu pă­lă­rie (chiar şi de pai), une­ori chiar co­che­tez cu ideea de a purta una de […]



Către Frontera, prin Segarcea

- Ce-ai lua cu tine, dacă s‑ar pune pro­blema Să faci zil­nic na­veta în­tre rai şi iad, ca să ţii nişte cur­suri? — O carte, o sti­clă cu vin şi‑o fe­meie, Doamne, dacă nu-ţi cer prea mult. — Ceri prea mult, îţi tă­iem fe­meia, te-ar ţine de vorbă, Ţi-ar îm­puia ca­pul cu flea­curi şi n‑ai […]



Un ragazzo matto

Nu de­mult, acum câ­tva timp, eram în Bra­şov, în con­ce­diu. Mă plim­bam cu Car­men pe strada Re­pu­bli­cii că­tre Pi­aţa Sfa­tu­lui şi că­u­tam din pri­viri un loc plă­cut unde să ne oprim pen­tru o ca­fea. L‑am gă­sit pe o te­rasă a unei ca­fe­nele, pe strada Mi­chael We­iss, aproape de in­ter­se­cţia cu Re­pu­bli­cii (pen­tru cei ce mai […]



La vie en rose

În ul­tima vreme am tot dat târ­coale vi­nu­ri­lor roze – ceva mă în­demna spre ele, poate toamna care bate la ușă, poate o toană de‑a mea… M‑am lă­sat fu­rat de acest în­demn și am în­cer­cat câ­teva so­iuri. Roze-ul de la Cas­tel Star­mina (Vanju Mare) a fost un in­ce­put in­te­re­sant. L‑am ra­cit bine, cum va sfa­tu­iesc […]



Geografia sufletului nostru

Mi-am adus aminte des­pre mu­nţi. Am a‑i mulţumi lui Alice pen­tru asta – un co­men­ta­riu al ei mi‑a rea­dus în minte nişte gân­duri mai vechi des­pre ar­mo­nia din­tre re­lief şi su­fle­tul fi­e­că­ruia din­tre noi. Nu mai ştiu unde, într-un ro­man cred, am ci­tit des­pre un per­so­naj care iu­bea câm­pia pen­tru spa­ţiul nesfârşit pe care i‑l […]



Manu Cavafu, colţ cu strada Victoriei

Zi­lele tre­cute mă aflam la Rîm­nicu Să­rat, într‑o seară de sâm­bătă, adus acolo de nişte eve­ni­mente triste, la care nu vreau să mă gân­desc acum. Era fi­nele unei zile agi­tate, cu multe de fă­cut, aşa că eram des­tul de obo­sit, dar era prea de­vreme pen­tru somn. Eram sin­gur în seara res­pec­tivă – m‑am gân­dit că […]



Povestea broaştei ţestoase

Pe bi­rou, în faţa mea, stă în fi­e­care zi o broască ţes­to­asă. Nu este vie. E o ju­că­rie din ta­blă care are o mică po­veste. Acum 31 de ani – s‑au îm­pli­nit de cu­rând – ple­cam din Bu­cu­reşti cu tre­nul, îm­pre­ună cu bu­ni­cul meu, că­tre Câm­pu­lung Mol­do­ve­nesc. Ter­mi­nam clasa a opta şi lu­a­sem de­ci­zia de […]



De ce nu mai vreau să votez

As­tăzi sunt din nou ale­geri. De data asta eu­ro­pe­ene. Presa ne ţine la cu­rent cu pul­sul lor în ce­le­lalte ţări, iar veş­tile de pe alte me­lea­guri nu par foarte op­ti­miste: se anu­nţă un pro­cent sem­ni­fi­ca­tiv de ab­sen­te­ism. Eu până acum n‑am lip­sit de la nici una din ale­ge­rile an­te­ri­oare, me­reu am cre­zut că e de […]



Meniu