Jurnal de bord
Ceea ce contează este călătoria și povestea ei.
Povestea broaştei ţestoase

Pe birou, în faţa mea, stă în fie­care zi o broască ţes­to­asă. Nu este vie. E o jucă­rie din tablă care are o mică poveste. Acum 31 de ani – s‐au împli­nit de curând – ple­cam din Bucu­reşti cu tre­nul, împre­ună cu buni­cul meu, către Câm­pu­lung Mol­do­ve­nesc. Ter­mi­nam clasa a opta şi lua­sem deci­zia de a urma o carieră de sil­vi­cul­tor, […]



De ce nu mai vreau să votez

Astăzi sunt din nou ale­geri. De data asta euro­pe­ene. Presa ne ţine la curent cu pul­sul lor în cele­lalte ţări, iar veş­tile de pe alte melea­guri nu par foarte opti­miste: se anu­nţă un pro­cent sem­ni­fi­ca­tiv de absen­te­ism. Eu până acum n‐am lip­sit de la nici una din ale­ge­rile ante­ri­oare, mereu am cre­zut că e de dato­ria […]



Pe mine, mie, redă‐mă

Par­tir c'est mou­rir un peu C'est mou­rir à ce qu'on aime On lai­sse un peu de soi‐même En toute heure et dans tout lieu Între întâia venire şi ultima noas­tră ple­care e un lung şir de alte (re)veniri şi ple­cări. Unele le ticluim, altele ni le dă soarta (spuneţi‐i hazard dacă vă place mai bine). Unele ne […]



Penisul lui Goldoni

În seara asta am fost la tea­tru. Am văzut Min­ci­no­sul lui Gol­doni, într‐o dis­tri­bu­ţie pro­mi­ţă­toare: Ble­onţ, Papa­iani, Uri­tescu (tatăl şi fiul). M‐am întors pe jumă­tate amu­zat şi pe jumă­tate dez­a­mă­git de un spec­ta­col în care punc­tul cul­mi­nant a fost sli­pul lui Ble­onţ pe proha­pul căruia era eta­lat un penis negru, pro­ba­bil din cârpă. Pe dru­mul spre […]



Cu degetul pe pulsul oraşului

Se întâm­plă rar, dar se întâm­plă, să tre­bu­iască să stră­bat Bucu­reş­tiul la cea­su­rile din mij­lo­cul zilei – mai mereu sunt forţat de anu­mite obli­ga­ţii, fie că tre­buie să ajung la un medic sau să fac coadă la vreo auto­ri­tate. În lunile din urmă, când am avut o mică pauză pro­fe­sio­nală – pe jumă­tate volun­tară, pe juma­tate […]