1000 de zile în Romsilva (I)

Acesta este pri­mul epi­sod al unei serii mai lungi de arti­cole des­pre peri­oada în care am fost mem­bru al Con­si­li­u­lui de Admi­nis­tra­ție al Rom­silva. Am de gând să împăr­tă­șesc din expe­rien­țele aces­tei peri­oade, să‐mi expun con­clu­zi­ile per­so­nale des­pre situ­a­ția regiei și – pe plan mai larg – a sil­vi­cul­tu­rii româ­nești. Nu am pre­ten­ția de a avea drep­tate abso­lută. Cele ce vor urma sunt punc­tele mele de vedere, obser­va­ți­ile și comen­ta­ri­ile care s‐au acu­mu­lat în cei doi ani și jumă­tate de man­dat, adică apro­xi­ma­tiv 1000 de zile. Unii vor spune că am lip­sit prea mult din regie, că în doi ani și jumă­tate nu am avut nici tim­pul, nici oca­zia să aflu toate deta­li­ile nece­sare. Lor le răs­pund că ade­sea cei care pleacă pen­tru o peri­oadă lungă de timp și se întorc au o pri­vire mai clară și mai per­ti­nentă decât a celor care s‐au obiș­nuit cu ruti­nele și com­pro­mi­su­rile zil­nice. Eu cred că am această per­spec­tivă obiec­tivă, fără să‐mi fi pier­dut sen­ti­men­tele pen­tru mese­ria de sil­vi­cul­tor, una din­tre cele mai fru­moase pro­fe­sii din lume.

* * *

Epi­so­dul I: Des­pre numi­rile poli­tice în func­ții

În 2016, când am deve­nit mem­bru al con­si­li­u­lui de admi­nis­tra­ție din Rom­silva, am par­ti­ci­pat la o lungă și seri­oasă dis­cu­ție cu cole­gii mei și cu secre­ta­rul de stat de la păduri din acel moment. Una din­tre con­clu­zii a fost clară: tre­buie să se înce­teze cu numi­rile poli­tice în func­ți­ile de con­du­cere din regie. Chiar con­si­liul de admi­nis­tra­ție era un exem­plu pen­tru res­pec­ta­rea aces­tui prin­ci­piu, era pen­tru prima oară când mem­brii con­si­li­u­lui nu erau anga­jați ai regiei. Mulți din­tre sil­vici au pro­tes­tat, unii chiar prin instanță mi se pare, spu­nând că nu e ok. Lor li se părea firesc ca un anga­jat să fie o dată pe lună șef al pro­pri­u­lui său șef. Ba chiar aveau pre­ten­ția că așa ceva func­țio­nează: să ceară soco­teală pro­pri­u­lui lor șef des­pre cali­ta­tea mana­ge­men­tu­lui pres­tat. Evi­dent că e o pros­tie. Ședin­țele de con­si­liu erau niște for­ma­li­tăți în care nimeni nu avea cura­jul să se con­treze cu direc­to­rul gene­ral pen­tru că toți erau subal­ter­nii lui. Cu alte cuvinte con­si­liul de admi­nis­tra­ție era o struc­tură de formă, deci­zi­ile le lua uni­la­te­ral direc­to­rul gene­ral. Dar nu de capul lui, ci în con­sens cu cine tre­buia, că alt­fel… v‐ați prins, așa cum fusese numit, tot așa ușor ar fi fost și des­ti­tuit.

Firește, noul con­si­liu de admi­nis­tra­ție nu se putea implica la nive­lul fie­că­rui post din regie, dar putea da tonul orga­ni­zând un con­curs cât mai obiec­tiv pen­tru pos­tul de direc­tor gene­ral. Direc­tor gene­ral de la care ne aștep­tam să fie de ace­eași părere în pri­vința pro­mo­vă­rii în carieră: pe bază de merite și nu de rela­ții poli­tice.

Am anga­jat deci pen­tru prima oară prin con­curs un direc­tor gene­ral al Rom­silva. Îmi amin­tesc că la bursa zvo­nu­ri­lor din regie au exis­tat tot felul de pariuri, că va câștiga X sau Y pen­tru că e dintr‐un loc sau din altul, pen­tru că e sus­ți­nut de nu‐știu‐cine și alte pros­tii de genul ăsta. A câști­gat în final un can­di­dat la care nu se aștepta nimeni, iar moti­vul a fost sim­plu: a fost cel mai bun din­tre cei care au venit la con­curs. Cei ce sunt curi­oși pot soli­cita de la Rom­silva (cred că e infor­ma­ție publică) lucră­rile can­di­da­ți­lor, notele pri­mite și înre­gis­tră­rile video ale inter­viu­ri­lor finale. N‐am nici cea mai mică îndo­ială că am făcut ale­ge­rea cea mai bună la momen­tul res­pec­tiv.

Îmi amin­tesc dis­cu­ți­ile cu noul direc­tor după fina­li­za­rea con­cur­su­lui și îmi amin­tesc că a pro­mis că, la rân­dul lui, va res­pecta ace­lași prin­ci­piu: pen­tru pos­tu­rile de direc­tori ai direc­ți­i­lor sil­vice vor fi orga­ni­zate con­cur­suri. Nou­ta­tea era abso­lută pen­tru regie. De obi­cei direc­to­rul unei direc­ții sil­vice era cineva agreat de par­ti­dul care câști­gase ale­ge­rile în județ, numit prin inter­ven­ții și sfori trase de diverși depu­tați și sena­tori. Din cauza asta se ajun­sese la situ­a­ții com­plet anor­male în care un direc­tor de la nivel de județ refuza dis­po­zi­ți­ile direc­to­ru­lui gene­ral  atunci când nu‐i con­ve­neau spunându‐i că "nu m‐ai pus tu aici direc­tor, nici nu poți să mă schimbi".

Dar mai e un lucru pe care l‐am dis­cu­tat în noul con­si­liu de admi­nis­tra­ție: dacă e să ne res­pec­tăm prin­ci­pi­ile, nu vom declanșa nici o vână­toare de vră­ji­toare, tăind cape­tele direc­to­ri­lor de direc­ții care au fost numiți poli­tic. Nebu­nia asta tre­buia să înce­teze o dată pen­tru tot­dea­una și sin­gura cale era să nu facem noi înșine ace­eași gre­șe­ală. Așa­dar nici un direc­tor de direc­ție nu a fost schim­bat decât din motive abso­lut înte­me­iate: pen­sio­nare, rezul­tate mana­ge­ri­ale foarte slabe. Din (parcă) cinci direc­ții sil­vice la care a fost cazul unor ast­fel de schim­bări, toate au avut parte de con­curs orga­ni­zat ofi­cial, cu anun­țuri publice. La toate cinci au fost iarăși burse de zvo­nuri des­pre cine va câștiga și la nici unul zvo­nu­rile nu s‐au ade­ve­rit. Însă numai direc­to­rul gene­ral știe la câte pre­siuni poli­tice a tre­buit să facă față pen­tru a res­pecta prin­ci­piul – în con­si­liul de admi­nis­tra­ție recu­nosc că nu am avut acest stress. 

Lucru­rile au fost ceva mai sim­ple până la finele lui 2016, cât a fost guver­nul Cio­loș. După aceea, odată cu reve­ni­rea pese­diș­ti­lor la putere, pre­siu­nile pro­ba­bil s‐au înze­cit. Obiș­nu­iți să dis­pună de dre­gă­to­ri­ile locale, depu­ta­ții și sena­to­rii din PSD au por­nit asal­tul. Acum aveau guver­nul de par­tea lor. Cum de‐am rezis­tat încă un an și jumă­tate, e un mis­ter pen­tru mine. Pro­ba­bil pre­o­cu­pați de schim­ba­rea pro­pri­i­lor guver­nări și de "lupta cu sta­tul para­lel", șefii cei mari – care împart prada – au uitat de Rom­silva pen­tru o vreme. Con­si­liul de admi­nis­tra­ție a rezis­tat până în sep­tem­brie tre­cut, când bănu­iesc că regiei i‐a venit rân­dul să fie folo­sită ca marfă pen­tru troc poli­tic în lup­tele interne ale PSD.

Urma­rea a fost pre­vi­zi­bilă: revo­ca­rea a patru mem­bri ai con­si­li­u­lui de admi­nis­tra­ție (exact atâ­ția cât să poată crea o nouă majo­ri­tate de opi­nie), înlo­cu­i­rea rapidă și fără motiv a direc­to­ru­lui gene­ral (se va vedea că va câștiga pro­ce­sul în con­ten­cios admi­nis­tra­tiv, sunt sigur) și numi­rea unui direc­tor inte­ri­mar. Din cauza legi­sla­ției nu se mai poate reveni la mode­lul numi­rii poli­tice pen­tru pos­tul de direc­tor gene­ral pen­tru că Rom­silva e sub inci­dența ordo­nan­ței pri­vind guver­na­rea cor­po­ra­tistă. Dar e liber la direc­to­rii de direc­ții sil­vice.

De curând am avut și o exem­pli­fi­care: direc­ția sil­vică Caraș Seve­rin. Vechiul direc­tor a fost schim­bat prin numire directă. Moti­vele? Who cares? Noul direc­tor a fost insta­lat – ne infor­mează un obs­cur site local, pro­ba­bil o trâm­biță a PSD – în pre­zența unui depu­tat PSD și a pre­fec­tu­lui jude­țu­lui. Ce treabă are depu­ta­tul cu o numire internă din Rom­silva? Dar pre­fec­tul? Nici una, vă spun eu. Rom­silva nu este sub­or­do­nată guver­nu­lui, nici măcar minis­te­ru­lui ape­lor și pădu­ri­lor. Sin­gura cale prin care sta­tul își exer­cită con­tro­lul în Rom­silva este prin inter­me­diul con­si­li­u­lui de admi­nis­tra­ție, care e desem­nat de minis­ter și con­tro­lează actul mana­ge­rial al direc­to­ru­lui gene­ral al regiei. E ade­vă­rat, direc­ți­ile sil­vice cola­bo­rează cu pre­fec­tura și pri­mă­ri­ile, dar – aten­ție! – cola­bo­rează. N‐are nici o treabă pre­fec­tura cu pro­ce­dura de insta­lare a unui direc­tor. Deci de ce erau oame­nii ăia acolo? Ca să dea un mesaj: ăsta e omul nos­tru, noi l‐am pus, ca să știți că noi sun­tem la putere! Adio com­pe­tență, adio meri­to­cra­ție! Bine ați venit, pile de par­tid!

Doamna depu­tat a afir­mat că noul direc­tor are tot spri­ji­nul ei. Aș avea o curi­o­zi­tate: spri­ji­nul pen­tru ce? Că direc­ția sil­vică imple­men­tează un plan mana­ge­rial pus la punct la nivel națio­nal, nu are nevoie de legi spe­ci­ale, nu are nevoie de sus­ți­nere sepa­rată în par­la­ment. Și atunci spri­jin pen­tru ce con­cret? Pre­fec­tul nu s‐a lăsat nici el mai pre­jos, a dat cu bâta‐n baltă cu vred­ni­cie. Mai întâi l‐a lău­dat pe fos­tul direc­tor, inva­li­dând logica schim­bă­rii din func­ție. Să tre­cem peste asta. S‐a avân­tat apoi să atragă aten­ția tutu­ror (majo­ri­ta­tea sil­vici) că rolul lor este să imple­men­teze pro­gra­mul de guver­nare. Pe bune? Cum, dom­nule pre­fect? Îmi puteți arăta cu dege­tul pe pro­gram care sunt punc­tele unde se implică activ Rom­silva? Că eu știu doar de obiec­ti­vele sta­bi­lite de minis­ter pen­tru con­si­liul de admi­nis­tra­ție – cas­ca­date către direc­to­rul gene­ral și impli­cit întreaga regie – și ele n‐au nici o legă­tură cu pro­gra­mul de guver­nare PSD pen­tru că sunt for­mu­late de guver­nul Cio­loș. Sau vă refe­riți la alte obiec­tive, mai puțin ofi­ci­ale? Cum ar fi eterna marotă cu lem­nul de foc pen­tru popu­la­ție, aia cu care toți poli­ti­cie­nii aruncă praf în ochii oame­ni­lor pro­fi­tând de lipsa lor de infor­ma­ții? Pen­tru că am auzit, gurile rele vor­besc, că lem­nul de foc e tare bun ca instru­ment elec­to­ral. Și pro­ba­bil aici poate da o mână de aju­tor și doamna depu­tat, că știe cum e cu votu­rile. Dar pro­ba­bil că sunt doar rău­tăți gra­tu­ite, nu ar face poli­ti­cie­nii PSD așa ceva, nu?

Va urma…


Citește și…


Mulțumesc! Spune și altora despre articol.
 
Spune-mi, te rog, cum ți s-a părut articolul?
  • Interesant
  • Original
  • Amuzant
  • Plictisitor
  • Trist
  • Enervant

Dacă ai ceva de spus...

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

  1. ciprian

    De acord ca schim­ba­rea unor mem­bri ai CA ROMSILVA si a direc­to­ru­lui gene­ral au fost facute abu­ziv, intr‐un mod ce nu are nimic a face cu nor­ma­li­ta­tea si res­pec­tul fata de lege. Dar, din ce motiv nicio vor­bu­lita des­pre "men­ti­ne­rea abu­ziva" a unui anume domn Chi­sa­lita in noul CA. Este vorba des­pre un "mer­ce­nar" cu vechi state de ser­vi­cii in PCR, vop­sit apoi in diverse "culori ale demo­cra­tiei" si, ina­inte de toate, aflat intr‐o crasa incom­pa­ti­bi­li­tate cu cali­ta­tea de mem­bru al CA‐ROMSILVA, avand in vedere locul de munca la INCDS.

    • Sorin Sfirlogea

      1. Nu e vorba des­pre nici o incom­pa­ti­bi­li­tate. INCDS se găsește în sub­or­di­nea Minis­te­ru­lui Cer­ce­tă­rii și Ino­vă­rii, nu are nici o legă­tură cu Rom­silva.
      2. Pen­tru că e arti­co­lul meu din blo­gul meu (și nu un rechi­zi­to­riu la pro­cu­ra­tură) pot să aleg să îmi exprim opi­nia des­pre unele lucruri, iar des­pre altele să îmi păs­trez păre­rile pen­tru mine. Sper că asta nu‐mi inva­li­dează cele­lalte afir­ma­ții. 🙂

      • ciprian

        1.INCDS des­fa­soara mai multe acti­vi­tati comer­ci­ale, evi­dent con­cu­rente cu ace­leasi acti­vi­tati des­fa­su­rate de RNP. Eu numesc asta incom­pa­ti­bi­li­tate. Sau, daca vrei, con­flict de inte­rese.
        2.Nu te infoia. Sunt pe ace­easi parte cu tine. Am ince­put pos­ta­rea mea ante­ri­oara cu "De acord…" Ma mira doar pozi­tio­na­rea ta in lega­tura cu acest "per­so­naj". Refuz sa cred ca esti naiv. Nu pot accepta ca va leaga ceva…

        • Sorin Sfirlogea

          Dl. Chi­să­liță a avut o pres­ta­ție foarte bună ca mem­bru CA cât am fost și eu acolo. Nu am a‐i reproșa nimic. Moti­vele pen­tru care nu a fost revo­cat nu le cunosc. Fap­tul că a rămas acolo și se expune la con­se­cin­țele morale și, poate, penale ale deci­zi­i­lor nou­lui CA este o deci­zie a sa per­so­nală. Pe care nu o comen­tez din ele­ganță și din res­pect pen­tru lucru­rile bune pe care le‐a făcut timp de 2 ani și jumă­tate. Alt­min­teri nu ne leagă nici un fel de alte inte­rese.
          Cât des­pre con­cu­rența din­tre INCDS și Rom­silva… îmi vine să zâm­besc. Cum ar putea con­cura INCDS cu cele câteva UP‐uri o admi­nis­tra­ție de 4,2 mili­oane de ha? Să fim rea­liști.

          • ciprian

            Nu "a ramas acolo", ci a fost "lasat" acolo. Daca ai fi dorit, ai fi putut "ramane acolo" prin "deci­zia ta per­so­nala"?

          • Sorin Sfirlogea

            Cred că am fost clar: moti­vele pen­tru care nu a fost revo­cat nu le cunosc. Deci­zia de a rămâne după ce nu a fost revo­cat îi apar­ține. Eu aș fi ple­cat pen­tru că nu aș fi vrut să fiu aso­ciat cu porcă­ri­ile care au urmat.

          • ciprian

            Sta­bi­li­rea incom­pa­ti­bi­li­ta­tii sau a con­flic­tu­lui de inte­rese se face dupa reguli (prin­ci­pii). Nu dupa supra­fata admi­nis­trata. Daca esti de acord ca a fura e un fapt si nu o dimen­siune, atunci putem vorbi ace­easi limba…

          • Sorin Sfirlogea

            Mai mulți juriști au ana­li­zat în 2016 can­di­da­tu­rile la con­si­liul de admi­nis­tra­ție. Cei care au fost con­si­de­rați a fi în con­flict de inte­rese nu au intrat în pro­ce­sul de selec­ție. Pre­su­pun că juriș­tii și‐au făcut treaba corect, eu nu știu nici un arti­col de lege care să spună alt­fel.

          • ciprian

            E ulti­mul comen­ta­riu pe care‐l mai fac:
            Ma doare sa spun, ca nu mai esti Sorin, cel pe care‐l stiam. Ar fi fost de folos, poate, pen­tru tine, mizand inca, la vre­mea aceea, pe buna ta cre­dinta, sa fi par­ti­ci­pat la "sin­dro­fi­ile ofi­ci­ale" orga­ni­zate de Rom­silva. Sa fi vazut "la lucru", intr‐o deplina armo­nie si "dra­goste mafi­ota", cu pupa­turi, spri­turi scl., gru­puri de "per­so­naje" in cen­trul carora se aflau mereu domnii Cra­ciu­ne­scu si Chi­sa­lita…
            La reve­dere Sorin!

          • Sorin Sfirlogea

            Ciprian, nu sunt sigur des­pre care "Sorin pe care îl știam" vor­bești, dar un lucru e sigur: Sorin de azi nu crede în vino­vă­ții și nevi­no­vă­ții abso­lute. Lumea nu e făcută din alb și negru, chiar dacă une­ori ne‐ar place să fie atât de sim­plu. Con­stat că în sil­vi­cul­tură există multe ran­chiune per­so­nale care durează peste ani, chiar și pe mine m‐am sur­prins având ast­fel de resen­ti­mente dău­nă­toare, une­ori des­tul de greu de jus­ti­fi­cat fără să admiți că există o anu­mită subiec­ti­vi­tate. Nu facem alt­ceva decât să ros­to­go­lim la nesfâr­șit ven­dete per­so­nale sau de grup, moti­vate poli­tic sau pro­fe­sio­nal. Cred că e momen­tul să ne oprim, să apre­ciem lucru­rile bune făcute de ori­cine, chiar și de cei care poate au des­tule păcate la activ. Asta nu înseamnă să le tole­răm sau scu­zăm gre­șe­lile, ci doar să ară­tăm tutu­ror că există posi­bi­li­ta­tea unei recon­ci­li­eri pro­fe­sio­nale dacă renun­țăm la obi­ce­iu­rile proaste. Alt­min­teri, cei care au folo­sit metode neor­to­doxe pen­tru a pro­mova și a accede la putere vor con­si­dera că sunt cu spa­tele la perete și nu există nici o șansă pen­tru ei decât să con­ti­nuie ca și până acum. Nu sunt naiv, unii nu vor fi nici­o­dată dis­puși să facă lucruri bune. Dar în cazul de față nu cred că e ade­vă­rat.


Meniu