Chiar avem păduri virgine?

Se vor­bește intens în ultima vreme despre păduri vir­gine și despre fap­tul că am avea în Româ­nia două treimi din ceea ce a mai rămas neatins în Europa. Ceea ce e de bine, nu‑i așa? E genul ăla de lucruri cu care ne mân­drim, deși n‑am con­tribuit cu nimic la ele, cum sunt copiii olimpici sau sportivii români. Și, la fel ca în cazul olimpi­cilor și sportivilor, habar n‑avem cu ce se mănâncă subiec­tul despre care dis­cutăm. Știm ce înseamnă pădure vir­gină? Știm unde se găs­esc în Româ­nia? Sau doar ne bazăm pe ceea ce ne spun unii și alții prin inter­mediul rețelelor sociale?

În Româ­nia pădurile vir­gine și cvasi-virgine sunt def­i­nite printr-un ordin de min­istru din 2012, care spune destul de limpede care sunt cri­teri­ile ce tre­buie îndepli­n­ite de o pădure pen­tru a intra în cat­e­gori­ile astea: nat­u­ral­i­tatea pădurii, mărimea suprafeței și delim­itarea ei clară. Pe scurt tre­aba stă cam așa: tre­buie să aibă măcar 20 de hectare, să fie clar delim­i­tată prin lim­ite nat­u­rale, să aibă con­ti­nu­i­tate (fără goluri), să nu fi fost atinsă de om nicio­dată, să aibă o com­poz­iție nat­u­rală (adică specii care sunt car­ac­ter­is­tice locu­lui, nu aduse prin însămânțare arti­fi­cială sau împă­duriri), să aibă o struc­tură eta­jată (adică să existe arbori de toate vârstele, de diverse înălțimi), să aibă o struc­tură moza­icată pe ori­zon­tală (adică să aibă specii diverse și neu­ni­form dis­tribuite pe suprafața sa), să aibă sol neal­terat, să aibă lemn mort pe jos, să nu existe dru­muri sau con­strucții, să fie inac­ce­si­bilă. Dacă vreți să lec­turați toate cri­teri­ile, le găsiți aici. Știți câte păduri se încadrează în aceste multe cri­terii? Foarte puține. Chiar în ordinul de min­istru se recunoaște că de fapt majori­tatea pădurilor așa-zis vir­gine din Româ­nia sunt, de fapt, cvasi-virgine. Și nici din alea nu sunt multe, pen­tru că atunci când am început să le iden­ti­ficăm mai con­cret, abia dacă am găsit vreo 14.000 de hectare, din care doar 2.600 sunt real­mente vir­gine. Dacă vreți să știți exact unde se găs­esc aceste păduri, găsiți infor­mații în cat­a­logul pădurilor vir­gine și cva­sivir­gine.

Și-atunci cum de am ajuns să cre­dem că avem 300.000 de hectare de păduri vir­gine, adică de 20 de ori mai multe decât in real­i­tate? Păi să vă spun cum s‑a întâm­plat. Cu niște ani în urmă un vajnic cercetă­tor sil­vic, care prob­a­bil că se afla în criză de teme de cerc­etare, a avut ideea de a căuta păduri vir­gine prin Româ­nia. Cum-necum, a reușit să implice în poveste și un ONG din Olanda, pasămite Doamne cu mari spe­cial­iști în păduri vir­gine. Cercetă­torul nos­tru a strâns niște date din ame­na­ja­mentele sil­vice (un fel de pla­nuri de man­age­ment al pădurilor) și a făcut o listă de păduri care ar fi putut fi vir­gine. Vreo câțiva olan­dezi au venit prob­a­bil la București și s‑au uitat peste datele astea și s‑au entuzi­as­mat brusc: uau! voi aveți 300.000 de hectare de păduri vir­gine, frate! Aflat în fața unei ast­fel de "descoperiri epocale" și a șan­sei de a deveni celebri­tate euro­peană, cercetă­torul nos­tru n‑a mai vrut să spună că n‑a ver­i­fi­cat nimic în teren și că toate datele lui se bazează pe niște scripte întocmite cu un grad de pre­cizie destul de dis­cutabil. Și uite așa s‑a dus buhul că în Româ­nia avem o comoară inter­națion­ală. Numai că acuma, când încer­căm să o găsim, nu prea dăm de ea.

O să spuneți că ONG-uri din Româ­nia au găsit deja păduri vir­gine și că doar statul nu vrea să se pre­ocupe de ele. În fond îi avem pe flăcăii de la Agent Green care sunt cei mai vajnici descoper­i­tori de păduri vir­gine: peste tot pe unde se duc răsar vir­ginitățile ca floricelele puse la microunde. Ceea ce nu știți este că majori­tatea agenților ăștia (ca să nu zic toți) nu cunosc decât super­fi­cial definiția pădurii vir­gine și că nu au nici un fel de cal­i­fi­care pro­fe­sion­ală ca să o deter­mine. Adică nu știu să apre­cieze cri­teri­ile alea de care v‑am spus, pen­tru că oamenii nu sunt de meserie. Sunt însă buni de gură și vor fon­duri care să‑i finanțeze, așa că au învățat un lucru sim­plu: dacă fac agi­tație în jurul subiec­tu­lui ăsta, vor crea dis­cuții, con­fuzii și con­flicte, ceea ce le va aduce noto­ri­etate, iar noto­ri­etatea le va aduce bani. Și după cum vedeți sunt foarte buni la tre­aba asta.

Con­cluzia e sim­plă: avem nis­cai păduri vir­gine, dar destul de puține, de aceea e bine să le pro­te­jăm. Și am vrea să iden­ti­ficăm cât mai multe, respec­tând strict cri­teri­ile europene. Dar hai să nu folosim ter­menul de pădure vir­gină ca să inven­tăm tot felul de con­fuzii și false con­flicte care n‑aduc nici un fel de folos pădurii, ci doar unor indi­vizi intere­sați să obțină fon­duri.


Comentează pe Facebook...


Comentează pe blog...

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.


    • Sorin Sfirlogea

      Da, era o iniția­tivă mai veche care abia acum s‑a mate­ri­al­izat. E foarte bine, dar pen­tru sil­vici nu e nici o sur­priză pen­tru că au con­tribuit la doc­u­mentarea argu­men­tației.

  1. octavian

    Cat­eva obser­vatii la arti­colul dum­neav­oas­tra:
    1. Studiul privind inven­tari­erea padurilor vir­gine a fost facut acum mai bine de 10 — 12 ani. Intre timp multe din­tre aceste paduri au fost par­curse de taieri. Nor­mal ca acum nu se mai poate zice ca sunt paduri vir­gine. ( d‑aia nu le-ati gasit )
    2. Au fost iden­ti­fi­cate doar 14.000 de ha pen­tru ca nu exista interes sa se iden­ti­fice mai multe. Studi­ile dureaza, costa, iar daca esti pro­pri­etar si vin unii si iti zic ca in padurea ta n‑ai voie sa tai ca e vir­gina, nu o sa fii prea incan­tat.
    3. Cat­a­logul acesta al padurilor vir­gine si cva­sivir­gine dateaza doar din man­datul min­istru­lui Pasca Palmer, deci nu e asa de rel­e­vant, fiind WORK IN PROGRESS. Multe studii de doc­u­mentare a padurilor vir­gine au fost refuzate fara sa se explice motivele. Acest lucru mi se pare extrem de grav.
    4. In studiul ini­tial facut de olan­dezi oricum nu fus­esera iden­ti­fi­cate toate padurile poten­tial vir­gine, deci e posi­bil sa fii fost mai mult de 300 de mii de ha.
    5. Faceti remarci ten­den­tioase despre Agent­Green, dar nu te poti astepta la altceva de la un sil­vicul­tor. Sa stiti ca chiar daca lucrati cu pasi­une in acest dome­niu, nu inseamna ca sun­teti atot­stiu­tor.
    Con­cluzia arti­colu­lui e de toata jena, pai cine e mai intere­sat sa fie cat mai putine paduri vir­gine? Nu cumva este acela care vrea sa scoata lemn? ONG-urile fac un lucru rau ca vor sa pro­te­jeze cat mai multe paduri? Nor­mal ca e nevoie de fon­duri pen­tru a face studii. Dum­neav­oas­tra faceti pre­supuneri rauta­cioase, tot arti­colul e scris de parca sun­teti somi­tate in dome­niu, iar restul niste nestiu­tori care vor doar bani. Trista gandire, nu dege­aba un pri­eten ce a ter­mi­nat sil­vi­cul­tura la Brasov a ramas scar­bit de cat de lim­i­tati in gandire sunt cei de acolo

    • Sorin Sfirlogea

      Căteva pre­cizări ajută­toare:
      1. Da, studiul e vechi. Multe din­tre pădurile pre­su­pus vir­gine nu au fost tăi­ate, ci atunci când s‑a mers în teren s‑a con­statat că "vir­gini­tatea" e pur scrip­tică.
      2. Așa e, ați sur­prins esența. Primul lucru pe care ecologiștii ar tre­bui să‑l spună ar fi: hai să rec­om­pen­săm cumva pe pro­pri­etarii pri­vați care nu se ating de pădurile vir­gine pe care le dețin. După care să facă un fond și să dea bani. Sau să convingă statul să plătească din buge­tul pub­lic. Ca să înțelegem toți că dragostea (inclu­siv de natură) trece prin stomac. S‑ar putea să avem mai puțin ecologiști dacă e vorba de con­tribuții, dar mai ded­i­cați și mai conș­tienți. Ceea ce nu e rău.
      3. Dacă aveți exem­ple con­crete de studii refuzate fără moti­vație, vă rog să le dați. Alt­minteri sunt doar povești…
      4. Mă îndoi­esc. Cele 300 de mii de hectare au fost iden­ti­fi­cate nu în teren, că era imposi­bil în timp așa scurt, ci pe hâr­tie.
      5. Nu e nimic ten­dențios să spui că niște per­soane au sau nu cal­i­ficările nece­sare. Ten­dențios înseamnă să insin­uezi ceva cu scop­uri ascunse. Nu insin­uez, spun direct, nu am scop­uri ascunse, ci la vedere. Cred că per­soanele din această orga­ni­za­ție nu trec tes­tul unei min­ime ver­i­ficări de cunoșt­ințe de ecolo­gie apli­cată. Sunt entuzi­aști, unii din­tre ei bine intențion­ați și naivi, alții intere­sați și ver­sați. La un moment dat se vor afla mai multe despre acest tip de orga­ni­za­ții și atunci vă veți aminti ceea ce am spus aici.

      Apropo, de 15 ani nu mai lucrez în sil­vi­cul­tură, ci în IT. Iar con­cluzi­ile mele se poate să nu placă tuturor. Nu sunt o somi­tate în dome­niu, dar știu cu ce se mănâncă subiectele astea pen­tru că am stu­diat și am prac­ti­cat sil­vi­cul­tura, spre deose­bire de dvs care vă bazați judecățile pe infor­mații luate de pe inter­net și pe afir­mați­ile unui pri­eten care pare să aibă niște frus­trări per­son­ale…

  2. Adriana Diachi

    S‑ar putea sa fi scapat vreo cat­eva pa^lcuri

  3. Ioan Simtion

    NU MAI SUNT VIRGINE — LE-AU VIOLAT AUSTRIECII

    • Anonymous

      Noi nu mai avem paduri vir­gine de foarte mult timp. Si nu pen­tru ca le-au vio­lat unii sau altii, asa cum ten­den­tios spuneti. Despre care „aus­trieci” vor­biti? Vor­biti in cunos­tinta de cauza? Padurile pro­duc lemn. Lem­nul este un pro­dus care se com­er­cial­izeaza. Com­er­ciantii cumpara si vand pro­duse. Pe baza unor con­tracte, intr-un cadru legal. Indifer­ent despre ce „aus­trieci” vor­biti dum­neav­oas­tra, tre­buie sa stiti ca ei cumpara si vand (daca doriti vio­leaza) cu stirea autori­tatilor romane si in acord cu preved­er­ile con­trac­tuale accep­tate de cei ce au incheiat con­tractele respec­tive in numele aces­tei tari min­unate, Roma­nia. Dum­neav­oas­tra prob­a­bil ca sun­teti man­dru ca sun­teti roman dar, nu intelegeti ca cei ce tipa ca nu-si vand tara (a se citi pro­pa­ganda PSD), o vand, zi de zi, cu acte in reg­ula.

  4. virgil

    Padurile vir­gine din pacate au fos taiate de diversi agenti intere­sati , vezi Valea Cernei, vezi Rau Ses sub Vf. Gugu, vezi Retezatu Mic, vezi Semenic.
    Domnu Sfar­logea am umblat in paduri vir­gine acu 20 de ani . Din pacate au ramas putine pen­tru ca au fost taiate cu apro­barea unor sil­vi­cu­tori cu fac­ul­tate care stiau ei ce inseamna padure vir­gina si ce nu. Dum­neav­oas­tra ca sil­vicul­tor ar tre­bui sa pro­te­jati padurea nu sa o reco­man­dati pen­tru val­ori­fi­care exce­siva.

    Padurea vir­gina sau nevir­gina tre­buie pro­te­jata in total­i­tatea ei de laco­mia unora de a se imbo­gati, Padure exista in tara asta pen­tru toata lumea, prob­lema e cu cei nesat­uli 🙂

  5. Sferle Vio

    Prac­tic nu. Niște bucăți mici sit­u­ate în zone foarte greu acce­si­bile cu o suprafață de cca 0,1 la sută din total

  6. Gheorghe Roman

    ,, Padurea in care mana omu­lui n‑a pus picioru'''


Abonează-te...

Trimite-mi articolele noi la: 

Am înțeles termenii și condițiile în care sunt utilizate datele mele.

Meniu