Probabil că nu știți, dar mulți oameni din România tremură acum ca și mine. Nu de frig, ci de teamă. Unde va izbucni oare următorul incendiu? În ce club, în ce restaurant, în ce bar? Dă Doamne să nu fie în alea pentru care am semnat eu. Deznodământul tragediei de la Colectiv ne lovește în suflet. Iar spaima îmi vine din referatul DNA prin care primarul Piedone și alte două funcționare publice au fost arestați. Auzi că anchetatorii DNA zic despre ei că “în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cunoscând că sunt încălcate condiţiile legale de funcţionare, şi-au asumat încălcarea legii şi au emis autorizaţia pentru SC Colectiv Club SRL, asumându-şi consecinţa funcţionării clubului în condiţii de nesiguranţă publică”.
Știți câte astfel de autorizații s‑au emis în România? Multe, al naibii de multe. Pentru că mulți funcționari, ca și mine, semnează hârtii fără să verifice nimic, e de ajuns o “atenție” strecurată de petent. Salariul de la stat e mic, e musai să‑l completez cu ceva. Cu ce pică: o autorizație, o aprobare, o adeverință. Din ce să trăiesc și eu? Cum? Traiul nu mai e o problemă pentru mine? N‑o mai fi, da’ poate că-mi doresc și eu mai mult, o mașină, un teren, o vilă. Sunt om și eu, nu?
Dar acuma e greu. Uite că autorizațiile astea fac probleme. Ajungi la pușcărie. Nu‑i drept, că tu n‑ai vrut decât să ajuți pe cineva să facă o afacere. Că doar din ce crește economia țării ăsteia? Din drojdie? Nu. Din mici afaceri. Un bufet, un club, un bar. Vine lumea, consumă, plătește, economia crește. Dacă ne-am pune contra cu toate verificările, de incendiu, de protecția muncii, de igienă, n‑ar mai deschide nimeni nimic.
Poate n‑o fi dracu’ așa negru. Poate n‑or lua foc bodegile alea pentru care am semnat autorizații și nu le-am văzut în viața mea. De mâine nu mai semnez așa ceva. A, stai așa! Mâine vine cumătrul cuscrului pentru o autorizație de cârciumă într‑o fostă magazie. I‑am promis. Da’ să mor, asta e ultima!
Lasă un comentariu