Între Scilla și Caribda

După telen­ov­ela pusă în scenă de Dan Sen­za­ționalescu la Oltchim, putem spune că am intrat în linie dreaptă pen­tru alegerile din decem­brie. Les jeux sont faits, rien ne va plus. Fiecare greșeală din zilele ce urmează va cân­tări greu în scorurile elec­torale. Iar Vic­tor Ponta se află prob­a­bil în cea mai ingrată pos­tură politică. Cu o vară irosită într‐un ref­er­en­dum eșuat, cu un partener de alianță frus­trat și tot mai puțin voalat în crit­i­cile pe care i le aduce, cu tinicheaua unui pla­giat legată de picior, cu un pro­priu par­tid absorbit de pro­pri­ile aran­ja­mente din ter­i­to­riu în detri­men­tul susținerii guvernării, cu prețurile energiei urcând tot mai sus sub pre­siunea FMI, cu prob­leme sociale foarte com­pli­cate, cu o Europă nevrozată de prea lunga criză și pusă pe crit­ici la adresa guver­nu­lui său, lid­erul pesedist își va fi dorind să nu se fi lăsat antre­nat în aven­tura guvernării ante‐electorale în care s‐a băgat mai mult împins de lib­er­ali și de dor­ința lui Antonescu de a sta în scaunul prezi­dențial.

Nu‐i destul că are atâtea de rezol­vat în timp scurt, dar mai tre­buie să suporte și isteri­ile colegilor săi cu nume legu­mi­cole, care se visează Che Gue­vara de cir­cum­stanță. Și prob­a­bil că în clipele sale de sin­cer­i­tate per­son­ală (sper că încă mai are așa ceva) înțelege că ar fi tre­buit să fie acum în opoz­iție, aruncând cu pietre în pedeliști și admirându‐și pro­cen­tele crescă­toare din son­daje. N‐a fost să fie. Și nu poate fi decât frus­trant să auzi vocea unora care încep să înțe­leagă greșeala pe care a făcut‐o USL‐ul.

Pre­cum Ulise între Scilla și Caribda, dar lip­sit de noblețea și glo­ria per­son­aju­lui mito­logic, Ponta dă în zilele ce urmează proba anduranței sale politice. Prins între închipuiții bani ai lui Dia­conescu și sever­i­tatea euro­peană a lui Barosso, între frus­trările de chi­u­langiu ale lui Antonescu și cal­mul englezesc inter­pre­tat de Băs­escu după ref­er­en­dum, între scum­pir­ile energiei și acor­durile cu FMI, între nevoia de fon­duri bugetare și o economie tot mai nea­gră, lid­erul pesedist nu are prea multe șanse de suc­ces. Iar argu­men­tați­ile sale recente, despre bombele cu ceas lăsate de guver­nele pedeliste, nu vor ține loc de măsuri con­crete de guvernare. Mai curând decât ar fi vrut, Ponta va tre­bui să recunoască fap­tul că guvernarea sa nu e capa­bilă să pro­ducă laptele și mierea promise celor care l‐au ridi­cat în slăvi. Mai curând decât ar fi vrut, se va vădi că turma de vaci mănoase și armata de albine har­nice din spatele lid­er­ilor useliști nu e altceva decât o ciurdă de boi și o hoardă de trân­tori, cu nimic mai buni decât cei dinain­tea lor. Iar cu boi și trân­tori — ca să‐l parafrazez pe Cotescu în Oper­ați­unea Mon­strul — mă uit către zilele ce vin și zic: lapte și miere canci!


Comentează pe Facebook...


Comentează pe blog...

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.



Abonează-te...

Trimite-mi articolele noi la: 

Am înțeles termenii și condițiile în care sunt utilizate datele mele.

Meniu