După te­le­no­vela pusă în scenă de Dan Sen­zațio­na­lescu la Olt­chim, pu­tem spune că am in­trat în li­nie dreaptă pen­tru ale­ge­rile din de­cem­brie. Les jeux sont faits, rien ne va plus. Fi­e­care gre­șe­ală din zi­lele ce ur­mează va cân­tări greu în sco­ru­rile elec­to­rale. Iar Vic­tor Ponta se află pro­ba­bil în cea mai in­grată pos­tură po­li­tică. Cu o vară iro­sită într-un re­fe­ren­dum eșuat, cu un par­te­ner de ali­anță frus­trat și tot mai pu­țin voa­lat în cri­ti­cile pe care i le aduce, cu ti­ni­cheaua unui pla­giat le­gată de pi­cior, cu un pro­priu par­tid ab­sor­bit de pro­pri­ile aran­ja­mente din te­ri­to­riu în de­tri­men­tul sus­ți­ne­rii gu­ver­nă­rii, cu pre­țu­rile ener­giei ur­când tot mai sus sub pre­siu­nea FMI, cu pro­bleme so­ci­ale foarte com­pli­cate, cu o Eu­ropă ne­vro­zată de prea lunga criză și pusă pe cri­tici la adresa gu­ver­nu­lui său, li­de­rul pe­se­dist își va fi do­rind să nu se fi lă­sat an­tre­nat în aven­tura gu­ver­nă­rii ante-elec­to­rale în care s‑a bă­gat mai mult îm­pins de li­be­rali și de do­rința lui An­to­ne­scu de a sta în sca­u­nul pre­zi­den­țial.

Nu‑i des­tul că are atâ­tea de re­zol­vat în timp scurt, dar mai tre­buie să su­porte și is­te­ri­ile co­le­gi­lor săi cu nume le­gu­mi­cole, care se vi­sează Che Gu­e­vara de cir­cum­stanță. Și pro­ba­bil că în cli­pele sale de sin­ce­ri­tate per­so­nală (sper că încă mai are așa ceva) în­țe­lege că ar fi tre­buit să fie acum în opo­zi­ție, arun­când cu pie­tre în pe­de­liști și ad­mi­rându-și pro­cen­tele cres­că­toare din son­daje. N‑a fost să fie. Și nu poate fi de­cât frus­trant să auzi vo­cea unora care în­cep să în­țe­leagă gre­șe­ala pe care a făcut‑o USL-ul.

Pre­cum Ulise în­tre Sci­lla și Ca­ribda, dar lip­sit de no­ble­țea și glo­ria per­so­na­ju­lui mi­to­lo­gic, Ponta dă în zi­lele ce ur­mează proba an­du­ran­ței sale po­li­tice. Prins în­tre în­chi­pu­i­ții bani ai lui Dia­co­ne­scu și se­ve­ri­ta­tea eu­ro­peană a lui Ba­ro­sso, în­tre frus­tră­rile de chiu­lan­giu ale lui An­to­ne­scu și cal­mul en­gle­zesc in­ter­pre­tat de Bă­sescu după re­fe­ren­dum, în­tre scum­pi­rile ener­giei și acor­du­rile cu FMI, în­tre ne­voia de fon­duri bu­ge­tare și o eco­no­mie tot mai nea­gră, li­de­rul pe­se­dist nu are prea multe șanse de suc­ces. Iar ar­gu­men­ta­ți­ile sale re­cente, des­pre bom­bele cu ceas lă­sate de gu­ver­nele pe­de­liste, nu vor ține loc de mă­suri con­crete de gu­ver­nare. Mai cu­rând de­cât ar fi vrut, Ponta va tre­bui să re­cu­noască fap­tul că gu­ver­na­rea sa nu e ca­pa­bilă să pro­ducă lap­tele și mi­e­rea pro­mise ce­lor care l‑au ri­di­cat în slăvi. Mai cu­rând de­cât ar fi vrut, se va vădi că turma de vaci mă­noase și ar­mata de al­bine har­nice din spa­tele li­de­ri­lor use­liști nu e alt­ceva de­cât o ciurdă de boi și o hoardă de trân­tori, cu ni­mic mai buni de­cât cei di­na­in­tea lor. Iar cu boi și trân­tori — ca să‑l pa­ra­fra­zez pe Co­tescu în Ope­ra­țiu­nea Mons­trul — mă uit că­tre zi­lele ce vin și zic: lapte și mi­ere canci!


Comentează pe Facebook...


Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.


Abonează-te...

Trimite-mi articolele noi la: 

Am înțeles termenii și condițiile în care sunt utilizate datele mele.